8 definiții pentru efedrină

EFEDRÍNĂ s. f. Alcaloid solubil în alcool, în eter și în cloroform, ai cărui derivați, solubili în apă, se folosesc în special în tratamentul bolilor căilor respiratorii. – Din fr. éphédrine.

EFEDRÍNĂ s. f. Alcaloid solubil în alcool, în eter și în cloroform, ai cărui derivați, solubili în apă, se folosesc în special în tratamentul bolilor căilor respiratorii. – Din fr. éphédrine.

EFEDRÍNĂ s. f. Alcaloid solubil în alcool, în eter și în cloroform, al cărui clorhidrat, solubil în apă, se întrebuințează în medicină.

efedrínă (-fe-dri-) s. f., g.-d. art. efedrínei

efedrínă s. f. (sil. -dri-), g.-d. art. efedrínei

EFEDRÍNĂ s.f. Alcaloid solubil în alcool, în eter și în cloroform, al cărui derivați se folosesc în farmacie. [< fr. éphédrine].

EFEDRÍNĂ s. f. alcaloid extras dintr-un arbust, solubil în alcool, în eter și cloroform și cu acțiune vasoconstrictoare. (< fr. éphédrine)

EFEDRÍNĂ f. Substanță de proveniență vegetală folosită în medicină pentru tratarea bolilor respiratorii. [G.-D. efedrinei; Sil. e-fe-dri-nă] /<fr. éphéedrine

Intrare: efedrină
efedrină substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular efedri efedrina
plural
genitiv-dativ singular efedrine efedrinei
plural
vocativ singular
plural