6 definiții pentru edulcora

EDULCORÁ, edulcorez, vb. I. Tranz. (Livr.) A atenua; a îndulci. – Din fr. édulcorer.

EDULCORÁ, edulcorez, vb. I. Tranz. (Livr.) A atenua; a îndulci. – Din fr. édulcorer.

edulcorá (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 edulcoreáză

edulcorá vb., ind. prez. 1 sg. edulcoréz, 3 sg. și pl. edulcoreáză

EDULCORÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A atenua; a îndulci. [< fr. édulcorer].

EDULCORÁ vb. tr. a îndulci (o băutură, un medicament etc.); a atenua. (< fr. édulcorer)

Intrare: edulcora
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) edulcora edulcorare edulcorat edulcorând singular plural
edulcorea edulcorați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) edulcorez (să) edulcorez edulcoram edulcorai edulcorasem
a II-a (tu) edulcorezi (să) edulcorezi edulcorai edulcorași edulcoraseși
a III-a (el, ea) edulcorea (să) edulcoreze edulcora edulcoră edulcorase
plural I (noi) edulcorăm (să) edulcorăm edulcoram edulcorarăm edulcoraserăm, edulcorasem*
a II-a (voi) edulcorați (să) edulcorați edulcorați edulcorarăți edulcoraserăți, edulcoraseți*
a III-a (ei, ele) edulcorea (să) edulcoreze edulcorau edulcora edulcoraseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)