13 definiții pentru editorial

EDITORIÁL, -Ă, editoriali, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține editurii sau editării, privitor la edituri sau la editare. 2. S. n., adj. (Articol de ziar, de revistă etc., de obicei nesemnat) care exprimă părerea conducerii redacției într-o problemă actuală importantă. [Pr.: -ri-al] – Din fr. éditorial.

EDITORIÁL, -Ă, editoriali, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține editurii sau editării, privitor la edituri sau la editare. 2. S. n. adj. (Articol de ziar, de revistă etc., de obicei nesemnat) care exprimă părerea conducerii unei publicații față de o problemă actuală importantă. [Pr.: -ri-al] – Din fr. éditorial.

EDITORIÁL, -Ă, editoriali, -e, adj. 1. Care e în legătură cu editarea publicațiilor, de editură, al unei edituri. Avîntul vertiginos al producției noastre editoriale în domeniul științei și tehnicii – expresie a capacității de creație a oamenilor noștri de știință, a geniului creator al poporului nostru – este strîns legat de cunoașterea și aplicarea cuceririlor științei sovietice. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 368, 1/6. 2. (Despre articole din presă) Care exprimă părerea conducerii unei publicații față de o problemă actuală. ◊ (Substantivat) Editorialul revistei «Lupta de clasă». – Pronunțat: -ri-al.

editoriál2 (-ri-al) s. n., pl. editoriále

editoriál1 (-ri-al) adj. m., pl. editoriáli; f. editoriálă, pl. editoriále

editoriál adj. m. (sil. -ri-al), pl. editoriáli; f. sg. editoriálă, pl. editoriále

editoriál s. n. (sil. -ri-al), pl. editoriále

EDITORIÁL s. (PRESĂ) articol de fond.

EDITORIÁL, -Ă adj. Referitor la editarea cărților, a revistelor etc.; de editură. // s.n. Articol în care se arată părerea redacției unei publicații într-o anumită problemă. [Pron. -ri-al. / cf. fr. éditorial, it. editoriale, engl. editorial].

EDITORIÁL, - I. adj. referitor la edituri sau editări. II. s. n. articol de fond care exprimă punctul de vedere al unei publicații sau al unui post de emisiune într-o anumită problemă. (< fr. éditorial)

EDITORIÁL1 ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de editură; propriu editurii. 2) Care ține de editare; propriu editării. Cheltuieli ~e. [Sil. e-di-to-ri-al] /<fr. éditorial

EDITORIÁL2 ~e n. Articol de ziar sau de revistă care exprimă punctul de vedere oficial al redacției într-o problemă actuală și importantă; articol de fond. [Sil. e-di-to-ri-al] /<fr. éditorial

*editoriál, -ă adj. (d. editor). Care emană de la direcțiunea unuĭ ziar saŭ uneĭ reviste: notă editorială. S. n., pl. e saŭ urĭ. Articul [!] editorial.

Intrare: editorial
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular editorial editorialul editoria editoriala
plural editoriali editorialii editoriale editorialele
genitiv-dativ singular editorial editorialului editoriale editorialei
plural editoriali editorialilor editoriale editorialelor
vocativ singular
plural