2 definiții pentru edificativ
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
edificativ, ~ă a [At: BUL. COM. IST. I, 17 / Pl: ~i, ~e / E: edifica] (Îvr) Care lămurește în mod convingător Si: (rar) edifiant, edificant, (îvr) edifiatoriu.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
edificativ adj. m., pl. edificativi; f. sg. edificativă, pl. edificative
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: edificativ
edificativ adjectiv
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)