opțiuni
  • info
2 intrări
5 definiții

Explicative DEX

edictare s. f. Decretare, promulgare ◊ „Decretul este foarte clar, explicit, amănunțit și nu lasă loc la nici un fel de alte interpretări și discuții: există niște reguli – întărite prin edictarea unor norme juridice [...]” R.l. 9 I 82 p. 1 (din edicta)

edicta vt [At: LM / Pzi: ~tez / E: fr édicter, lat edictare] 1-2 (Liv; c.i. legi, dispoziții, ordonanțe etc.) A promulga prin edict (1-2).

EDICTA vb. I. tr. A da un edict; a proclama. [< lat. edictare, cf. fr. édicter].

EDICTA vb. tr. a da un edict; a proclama. (< lat. edictare, fr. édicter)

Ortografice DOOM

edicta vb. ind. prez. 1 sg. edictez, 3 sg. și pl. edictează

Intrare: edictare
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • edictare
  • edictarea
plural
  • edictări
  • edictările
genitiv-dativ singular
  • edictări
  • edictării
plural
  • edictări
  • edictărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: edicta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • edicta
  • edictare
  • edictat
  • edictatu‑
  • edictând
  • edictându‑
 singular plural
  • edictează
  • edictați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • edictez
 (să)
  • edictez
  • edictam
  • edictai
  • edictasem
a II-a (tu)
  • edictezi
 (să)
  • edictezi
  • edictai
  • edictași
  • edictaseși
a III-a (el, ea)
  • edictează
 (să)
  • edicteze
  • edicta
  • edictă
  • edictase
plural I (noi)
  • edictăm
 (să)
  • edictăm
  • edictam
  • edictarăm
  • edictaserăm
  • edictasem
a II-a (voi)
  • edictați
 (să)
  • edictați
  • edictați
  • edictarăți
  • edictaserăți
  • edictaseți
a III-a (ei, ele)
  • edictează
 (să)
  • edicteze
  • edictau
  • edictară
  • edictaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

edictare, edictărisubstantiv feminin

  • 1. Decretare, promulgare. DCR2
    sinonime: decretare promulgare
    • format_quote Decretul este foarte clar, explicit, amănunțit și nu lasă loc la nici un fel de alte interpretări și discuții: există niște reguli – întărite prin edictarea unor norme juridice [...] R.l. 9 I 82 p. 1. DCR2
etimologie:
  • edicta DCR2

edicta, edictezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.