6 definiții pentru edictal
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EDICTÁL, -Ă, edictali, -e, adj. (Rar) Privitor la un edict. – Din fr. édictal, lat. edictalis.
EDICTÁL, -Ă, edictali, -e, adj. (Rar) Privitor la un edict. – Din fr. édictal, lat. edictalis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
edictál, ~ă a [At: TELEGRAFUL (1855), 112 / Pl: ~i, ~e / E: fr édictal, lat edictalis] 1-2 (Rar) Privitor la un edict (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EDICTÁL, -Ă adj. Referitor la un edict. [< lat. edictalis, fr. édictal].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EDICTÁL, -Ă adj. referitor la un edict. (< lat. edictalis, fr. édictal)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
edictál (rar) adj. m., pl. edictáli; f. edictálă, pl. edictále
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
edictál adj. m., pl. edictáli; f. sg. edictálă, pl. edictále
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: edictal
edictal adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
edictal
- 1. Privitor la un edict.surse: DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- édictalsurse: DEX '09 DEX '98 DN
- edictalissurse: DEX '09 DEX '98 DN