7 definiții pentru edenta


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EDENTÁ, edentez, vb. I. Tranz. A rupe, a smulge dinții unei roți dințate, ai unei perii de sârmă etc. – Din fr. édenter.

EDENTÁ, edentez, vb. I. Tranz. A rupe, a smulge dinții unei roți dințate, ai unei perii de sârmă etc. – Din fr. édenter.

edenta vt [At: SCRIBAN, D. / Pzi: ~téz / E: fr édenter] A rupe sau a smulge dinții unei roți dințate.

EDENTÁ vb. I. tr. A rupe sau a smulge dinții unei perii, ai unei roți dințate etc. [P.i. -tez. / < fr. édenter].

EDENTÁ vb. tr. a rupe, a smulge dinții unei perii, ai unei roți dințate etc. (< fr. édenter)

*edentéz v. tr. (lat. e-dentare, d. dens, dinte). Privez de dințĭ, scot dințiĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

edentá (a ~) vb., ind. prez. 3 edenteáză

edentá vb., ind. prez. 1 sg. edentéz, 3 sg. și pl. edenteáză

Intrare: edenta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • edenta
  • edentare
  • edentat
  • edentatu‑
  • edentând
  • edentându‑
singular plural
  • edentea
  • edentați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • edentez
(să)
  • edentez
  • edentam
  • edentai
  • edentasem
a II-a (tu)
  • edentezi
(să)
  • edentezi
  • edentai
  • edentași
  • edentaseși
a III-a (el, ea)
  • edentea
(să)
  • edenteze
  • edenta
  • edentă
  • edentase
plural I (noi)
  • edentăm
(să)
  • edentăm
  • edentam
  • edentarăm
  • edentaserăm
  • edentasem
a II-a (voi)
  • edentați
(să)
  • edentați
  • edentați
  • edentarăți
  • edentaserăți
  • edentaseți
a III-a (ei, ele)
  • edentea
(să)
  • edenteze
  • edentau
  • edenta
  • edentaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

edenta

  • 1. A rupe, a smulge dinții unei roți dințate, ai unei perii de sârmă etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: