2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ECTOPARAZÍT, -Ă, ectoparaziți, -te, adj., s. m. și f. 1. (Purice, ploșniță, păduche etc.) care trăiește ca parazit pe suprafața corpului omului și al animalelor. 2. (Ciupercă parazită) al cărei miceliu se dezvoltă la suprafața organelor atacate. – Din fr. ectoparasite.

ectoparasít, ~ă sf, a vz ectoparazit

ectoparazít, ~ă [At: D. MED. / V: ~asít / Pl: ~iți, ~te / E: fr ectoparasite] 1-4 sf, a (Organism animal sau vegetal) care trăiește ca parazit pe suprafața corpului omului și al animalelor. 5 sf Ciupercă parazită al cărei miceliu se dezvoltă la suprafața organelor atacate.

ECTOPARAZÍT, -Ă, ectoparaziți, -te, adj., s. f. 1. Adj. (Și substantivat) Care trăiește ca parazit pe suprafața corpului omului și al animalelor. 2. S. f. Ciupercă parazită al cărei miceliu se dezvoltă la suprafața organelor atacate. – Din fr. ectoparasite.

ECTOPARAZÍT, -Ă adj., s.m. și f. (Parazit extern) care trăiește pe suprafața corpului unor ființe. [< fr. ectoparasite].

ECTOPARAZÍT, -Ă adj., s. m. (parazit) pe suprafața unui organism viu. (< fr. ectoparasite)

ECTOPARAZÍT ~tă (~ți, ~te) (despre purici, țânțari etc.) Care parazitează pe suprafața corpului unor organisme. /<fr. ectoparasite


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ectoparazít adj. m., s. m., pl. ectoparazíți; adj. f., s. f. ectoparazítă, pl. ectoparazíte

ectoparazít adj. m., s. m., pl. ectoparazíți; f. sg. ectoparazítă, pl. ectoparazíte

Intrare: ectoparazită
ectoparazită substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ectoparazi
  • ectoparazita
plural
  • ectoparazite
  • ectoparazitele
genitiv-dativ singular
  • ectoparazite
  • ectoparazitei
plural
  • ectoparazite
  • ectoparazitelor
vocativ singular
plural
Intrare: ectoparazit (adj.)
ectoparazit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ectoparazit
  • ectoparazitul
  • ectoparazitu‑
  • ectoparazi
  • ectoparazita
plural
  • ectoparaziți
  • ectoparaziții
  • ectoparazite
  • ectoparazitele
genitiv-dativ singular
  • ectoparazit
  • ectoparazitului
  • ectoparazite
  • ectoparazitei
plural
  • ectoparaziți
  • ectoparaziților
  • ectoparazite
  • ectoparazitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ectoparazit, -ă ectoparazită ectoparasit

  • 1. (Purice, ploșniță, păduche etc.) care trăiește ca parazit pe suprafața corpului omului și al animalelor.
    surse: DEX '09 DN
  • 2. (Ciupercă parazită) al cărei miceliu se dezvoltă la suprafața organelor atacate.
    surse: DEX '09

etimologie: