2 intrări

7 definiții

ECTOPARAZÍT, -Ă, ectoparaziți, -te, adj., s. m. și f. 1. (Purice, ploșniță, păduche etc.) care trăiește ca parazit pe suprafața corpului omului și al animalelor. 2. (Ciupercă parazită) al cărei miceliu se dezvoltă la suprafața organelor atacate. – Din fr. ectoparasite.

ECTOPARAZÍT, -Ă, ectoparaziți, -te, adj., s. f. 1. Adj. (Și substantivat) Care trăiește ca parazit pe suprafața corpului omului și al animalelor. 2. S. f. Ciupercă parazită al cărei miceliu se dezvoltă la suprafața organelor atacate. – Din fr. ectoparasite.

ectoparazít adj. m., s. m., pl. ectoparazíți; adj. f., s. f. ectoparazítă, pl. ectoparazíte

ectoparazít adj. m., s. m., pl. ectoparazíți; f. sg. ectoparazítă, pl. ectoparazíte

ECTOPARAZÍT, -Ă adj., s.m. și f. (Parazit extern) care trăiește pe suprafața corpului unor ființe. [< fr. ectoparasite].

ECTOPARAZÍT, -Ă adj., s. m. (parazit) pe suprafața unui organism viu. (< fr. ectoparasite)

ECTOPARAZÍT ~tă (~ți, ~te) (despre purici, țânțari etc.) Care parazitează pe suprafața corpului unor organisme. /<fr. ectoparasite

Intrare: ectoparazit (adj.)
ectoparazit adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ectoparazit ectoparazitul ectoparazi ectoparazita
plural ectoparaziți ectoparaziții ectoparazite ectoparazitele
genitiv-dativ singular ectoparazit ectoparazitului ectoparazite ectoparazitei
plural ectoparaziți ectoparaziților ectoparazite ectoparazitelor
vocativ singular
plural
Intrare: ectoparazită
ectoparazită substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ectoparazi ectoparazita
plural ectoparazite ectoparazitele
genitiv-dativ singular ectoparazite ectoparazitei
plural ectoparazite ectoparazitelor
vocativ singular
plural