5 definiții pentru ecospecie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ECOSPÉCIE, ecospecii, s. f. (Biol.) Grup de plante sau animale format din unul sau mai multe ecotipuri, ai cărui membri se pot reproduce între ei fără ca descendenții să degenereze. – Din engl. ecospecies.

ECOSPÉCIE, ecospecii, s. f. (Biol.) Grup de plante sau animale format din unul sau mai multe ecotipuri, ai cărui membri se pot reproduce între ei fără ca descendenții să degenereze. – Din engl. ecospecies.

ecospécie sf [At: DEX-S / Pl: ~ii / E: eg ecospecies] (Blg) Grup de plante (sau de animale) format din unul sau mai multe ecotipuri, ai cărui membri se pot reproduce între ei fără ca descendenții să degenereze.

ECOSPÉCIE s. f. (biol.) specie fără izolare geografică, numai prin izolare genetică și ecologică. (< engl. ecospecies)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*ecospécie (e-cos-, -ci-e/e-co-spe-) s. f., g.-d. art. ecospéciei; pl. ecospécii, art. ecospéciile (-ci-i-)

Intrare: ecospecie
ecospecie substantiv feminin
  • silabație: e-cos-pe-ci-e, e-co-spe-ci-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ecospecie
  • ecospecia
plural
  • ecospecii
  • ecospeciile
genitiv-dativ singular
  • ecospecii
  • ecospeciei
plural
  • ecospecii
  • ecospeciilor
vocativ singular
plural

ecospecie

  • 1. biologie Grup de plante sau animale format din unul sau mai multe ecotipuri, ai cărui membri se pot reproduce între ei fără ca descendenții să degenereze.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • diferențiere Specie fără izolare geografică, numai prin izolare genetică și ecologică.
    surse: MDN '00

etimologie: