2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ECOLOGÍST, -Ă, ecologiști, -ste, adj., s. m. și f. (Adept) al ecologiei; (persoană) care apără mediul ambiant. – Din fr. écologiste.

ecologíst, ~ă [At: L. ROM. 1989, 475 / Pl: ~iști, ~e / E: fr écologiste] 1-2 smf, a (Adept) al ecologismului. 3-4 smf Ecolog (1-2).

ECOLOGÍST, -Ă I. adj., s. m. f. (adept) al ecologismului; apărător al mediului ambiant. II. s. m. f. ecolog. (< fr. écologiste)

ecologíst, -ă s. m. f., adj. (ecol., pol.) Adept al unei mișcări civice sau politice care își propune să militeze pentru apărarea integrității sistemului ecologic ◊ „Trei ecologiști de pe vasul Greenpeace, arestați vinerea trecută de poliția canadiană, au fost condamnați [...] la amenzi de 1500 de dolari.” R.l. 18 III 82 p. 6. ◊ Ecologiști – apărători ai Naturii – sunt pretutindeni pe glob [...]” R.l. 16 III 83 p. 4. ◊ „Partidul Ecologist – pentru prima dată – a obținut două mandate în parlament.” R.l. 21 VI 84 p. 6; v. și gonflabil (din fr. écologiste; DHLF 1964, PR 1968)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*ecologíst adj. m., s. m., pl. ecologíști; adj. f., s. f. ecologístă, pl. ecologíste

ecologíst s. m., adj. m., pl. ecologíști; f. sg. ecologístă, pl. ecologíste


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ECOLOGÍȘTI s. pl. (POL.) verzi.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ecologist, ecologiști s. m. (glum.) vagabond.

Intrare: ecologist (adj.)
ecologist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ecologist
  • ecologistul
  • ecologistu‑
  • ecologistă
  • ecologista
plural
  • ecologiști
  • ecologiștii
  • ecologiste
  • ecologistele
genitiv-dativ singular
  • ecologist
  • ecologistului
  • ecologiste
  • ecologistei
plural
  • ecologiști
  • ecologiștilor
  • ecologiste
  • ecologistelor
vocativ singular
plural
Intrare: ecologist (s.m.)
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ecologist
  • ecologistul
  • ecologistu‑
plural
  • ecologiști
  • ecologiștii
genitiv-dativ singular
  • ecologist
  • ecologistului
plural
  • ecologiști
  • ecologiștilor
vocativ singular
  • ecologistule
  • ecologiste
plural
  • ecologiștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ecologist, -ă ecologistă

  • 1. (Adept) al ecologiei; (persoană) care apără mediul ambiant.
    surse: DEX '09 MDN '00 sinonime: ecolog, ă

etimologie: