opțiuni

9 definiții pentru ecler


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ECLÉR, ecleruri, s. n. Prăjitură în formă alungită, umplută cu cremă și acoperită cu glazură de șerbet, ciocolată etc. [Pl. și: eclere] – Din fr. éclair.

eclér sn [At: S. MARIN, C. B. 280 / Pl: ~uri, ~e / E: fr éclair] Prăjitură făcută dintr-un fel de gogoși de aluat alungite, umplute cu cremă și acoperite cu glazură de șerbet, ciocolată etc.

ECLÉR, ecleruri, s. n. Prăjitură făcută dintr-un fel de gogoși de aluat alungite, umplute cu cremă și acoperite cu glazură de șerbet, ciocolată etc. [Pl. și: eclere] – Din fr. éclair.

ECLÉR s.n. Prăjitură cu cremă de formă alungită, cu glazură. [Pl. -uri. / < fr. éclair].

ECLÉR s. n. prăjitură cu cremă, alungită, cu glazură. (< fr. éclair)

ÉCLER ~e n. Prăjitură alungită cu cremă (și cu glazură). /<fr. éclair


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*eclér (e-cler) s. n., pl. ecléruri

écler s. n., pl. éclere


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ecler, eclere s. n. (er., adol.) penis.

Intrare: ecler
ecler1 (pl. -uri) substantiv neutru
  • silabație: e-cler
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ecler
  • eclerul
  • ecleru‑
plural
  • ecleruri
  • eclerurile
genitiv-dativ singular
  • ecler
  • eclerului
plural
  • ecleruri
  • eclerurilor
vocativ singular —
plural —
ecler2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ecler
  • eclerul
  • ecleru‑
plural
  • eclere
  • eclerele
genitiv-dativ singular
  • ecler
  • eclerului
plural
  • eclere
  • eclerelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ecler

  • 1. Prăjitură în formă alungită, umplută cu cremă și acoperită cu glazură de șerbet, ciocolată etc.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: