9 definiții pentru echipolent echipolinte


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ECHIPOLÉNT, -Ă, echipolenți, -te, adj. (Rar) Care este de forțe, de valori egale. ♦ (Despre noțiuni sau judecăți) Care exprimă în forme diferite același conținut. – Din fr. équipollent.

echipolént, ~ă a [At: COSTINESCU, 390 / S și: ecui~ / V: (îvr) ~línte / Pl: ~nți, ~e / E: fr équipollent] 1-2 (Rar) De forțe sau de valori egale. 3 (D. noțiuni sau judecăți) Care exprimă în forme diferite același conținut.

ECHIPOLÉNT, -Ă, echipolenți, -te, adj. (Rar) De forțe, de valori egale. ♦ (Despre noțiuni sau judecăți) Care exprimă în forme diferite același conținut, – Din fr. équipollent.

ECHIPOLÉNT, -Ă adj. (Rar) De forțe, de valori egale. ♦ (Despre noțiuni sau judecăți) Care exprimă în forme diferite același înțeles. [< fr. équipollent, cf. lat. aequus – egal, pollere – a fi tare].

ECHIPOLÉNT, -Ă adj. 1. de forțe, de valori egale. 2. (log.; despre noțiuni, judecăți) care exprimă în forme diferite același înțeles; echivalent. 3. (mat.; despre vectori) egali, paraleli și de același sens. (< fr. équipollent, lat. aequipollens)

ECHIPOLÉNT ~tă (~ți, ~ te) 1) Care este de valoare egală. 2) (despre noțiuni sau judecăți) Care exprimă același sens în forme diferite. /<fr. équipollent

echipolínte a vz echipolent


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

echipolént adj. m., pl. echipolénți; f. echipoléntă, pl. echipolénte

echipolént adj. m., pl. echipolénți; f. sg. echipoléntă, pl. echipolénte

Intrare: echipolent
echipolent adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • echipolent
  • echipolentul
  • echipolentu‑
  • echipolentă
  • echipolenta
plural
  • echipolenți
  • echipolenții
  • echipolente
  • echipolentele
genitiv-dativ singular
  • echipolent
  • echipolentului
  • echipolente
  • echipolentei
plural
  • echipolenți
  • echipolenților
  • echipolente
  • echipolentelor
vocativ singular
plural
echipolinte
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

echipolent echipolinte

  • 1. rar Care este de forțe, de valori egale.
    surse: DEX '09 DN
    • 1.1. (Despre noțiuni sau judecăți) Care exprimă în forme diferite același conținut.
      surse: DEX '09 DN
    • 1.2. matematică (Despre vectori) Egali, paraleli și de același sens.
      surse: MDN '00

etimologie: