echipartiție sf [At: T. V. IONESCU, E. 514 / Pl: ~ii / E: fr équipartition] 1 Repartizare egală a unei substanțe, a unei forțe etc. între diversele componente ale unui ansamblu. 2 (Fiz; îs) ~ția energiei Lege a mecanicii statistice clasice, conform căreia energiile cinetice medii, care revin fiecăruia dintre gradele de libertate ale atomilor sau ale moleculelor, sunt egale.