3 definiții pentru echilibrator
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
echilibrator, ~oare [At: TEODOREANU, M. II, 283 / Pl: ~i, ~oare / E: echilibra + -tor] 1 a Care stabilește sau menține echilibrul (2). 2 sm (Rar) Echilibror.
ECHILIBRATÓR, echilibratóri, s. m. Muncitor în echilibrarea rotoarelor, statoarelor, mașinilor electrice, care aduce la aceeași turație, respectiv frecvență, toate părțile componente ale unui dispozitiv supus rotației. (echilibra + suf. -tor)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
echilibratór s. m., pl. echilibratóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: echilibrator
echilibrator substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)