6 definiții pentru eche


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

éche sfi [At: ABC MAR. / E: ger Ecke „colț”, cf tc yeke] Piesă de lemn sau de metal fixată pe axul sau pe pana cârmei unei ambarcațiuni sau a unei nave mici, care servește la manevrarea acestora.

ÉCHE, eche, s. f. Bară fixată pe axul sau pe pana cârmei unei ambarcațiuni sau a unei nave mici, servind la manevrarea acestora. – Din germ. Ecke „colț”.

ÉCHE, eche, s. f. Bară fixată pe axul sau pe pana cârmei unei ambarcațiuni sau a unei nave mici, servind la manevrarea acestora. – Din germ. Ecke „colț”.

ÉCHE s.f. Piesă fixată pe axul cârmei unei ambarcații pentru a servi la manevrarea acesteia. [Pl. invar. / < germ. Ecke].

ÉCHE s. f. piesă orizontală fixată pe axul cârmei unei ambarcații. (< germ. Ecke)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

éche s. f., art. échea, g.-d. art. échei; pl. éche

éche s.f., art. échea, g.-d. art. échei; pl. éche, art. échele

Intrare: eche
substantiv feminin (F104)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eche
  • echea
plural
  • eche
  • echele
genitiv-dativ singular
  • eche
  • echei
plural
  • eche
  • echelor
vocativ singular
plural