Definiția cu ID-ul 1372558:
Explicative DEX
EBÎNCĂ, IBÎNCĂ (pl. -ci) sf. Pătură, țol, așternut ce se pune sub șea, pentru ca aceasta să nu roadă spinarea calului: Pînă ’n ziuă ți-duc trei, Cu ebîncile pe ei (TEOD.); Șăulița că-și lua, Ibîncile c’așternea (TOC.); l-a acoperit cu ibîncile de la cal (LUNG.).