2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EBOȘARE, eboșări, s. f. Acțiunea de a eboșa și rezultatul ei. – V. eboșa.

EBOȘARE, eboșări, s. f. Acțiunea de a eboșa și rezultatul ei. – V. eboșa.

eboșare sf [At: IOANOVICI, TEHN. 196 / Pl: ări / E: eboșa] (Teh) Prelucrare preliminară, prin laminare a lingourilor sau a semifabricatelor pentru obținerea de eboșe (2) Si: eboșat1.

EBOȘARE, eboșări, s. f. Acțiunea de a eboșa.

EBOȘARE s.f. Acțiunea de a eboșa și rezultatul ei. [< eboșa].

EBOȘA, eboșez, vb. I. Tranz. A lamina un lingou în scopul suprimării, prin comprimare, a golurilor interioare sau uniformizării materialului respectiv. – Din fr. ébaucher.

EBOȘA, eboșez, vb. I. Tranz. A lamina un lingou în scopul suprimării, prin comprimare, a golurilor interioare sau uniformizării materialului respectiv. – Din fr. ébaucher.

eboșa vt [At: ALEXI, W. / Pzi: ez / E: fr éboncher] 1 (C.i. opere de artă) A da o primă formă Si: a schița. 2 (Teh; c.i. lingouri, piese de metal etc.) A prelucra la cald prin laminare, așchiere, deformare plastică etc.

EBOȘA, eboșez, vb. I. Tranz. (Tehn.) 1. A face prelucrarea preliminară a unor piese prin așchiere, prin găurire la cald etc. 2. A găuri la cald cu dornul lingourile din care se fabrică țevile laminate.

EBOȘA vb. I. tr. A prelucra (prin așchiere, prin găurire etc.) la cald piese, lingouri etc. V. degroșa. 2. A da o primă formă unei opere de artă. [P.i. 3,6 -șează, ger. -șînd. / < fr. ébaucher].

EBOȘA vb. tr. 1. (metal.) a prelucra piese, lingouri etc. 2. a da o primă formă unei opere de artă; a schița. (< fr. ébaucher)

A EBOȘA ~ez tranz. tehn. 1) (metale) A prelucra la cald (prin așchiere, prin găurire etc.) pentru a obține eboșe. 2)(opere de artă plastică) A realiza în primă formă. /<fr. ébaucher

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

eboșare s. f., g.-d. art. eboșării; pl. eboșări

eboșare s. f., g.-d. art. eboșării; pl. eboșări

eboșare s. f., g.-d. art. eboșării; pl. eboșări

eboșa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. eboșez, 3 eboșea, 1 pl. eboșăm; conj. prez. 1 sg. să eboșez, 3 să eboșeze; ger. eboșând

eboșa (a ~) vb., ind. prez. 3 eboșează, 1 pl. eboșăm; conj. prez. 3 să eboșeze; ger. eboșând

eboșa vb., ind. prez. 1 sg. eboșez, 3 sg. și pl. eboșează, 1 pl. eboșăm; conj. prez. 3 sg. și pl. eboșeze; ger. eboșând

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

EBOȘÁRE (< eboșa) s. f. 1. (METAL.) Operație de prelucrare preliminară a lingourilor, prin laminare, obținându-se eboșe și realizându-se atât micșorarea secțiunii, cât și modificarea structurii metalului. 2. (TEHN.) Operație (sau fază) de prelucrare preliminară a unei piese prin așchiere, tăiere, deformare plastică în vederea finisării.

Intrare: eboșare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eboșare
  • eboșarea
plural
  • eboșări
  • eboșările
genitiv-dativ singular
  • eboșări
  • eboșării
plural
  • eboșări
  • eboșărilor
vocativ singular
plural
Intrare: eboșa
verb (VT202)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • eboșa
  • eboșare
  • eboșat
  • eboșatu‑
  • eboșând
  • eboșându‑
singular plural
  • eboșea
  • eboșați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • eboșez
(să)
  • eboșez
  • eboșam
  • eboșai
  • eboșasem
a II-a (tu)
  • eboșezi
(să)
  • eboșezi
  • eboșai
  • eboșași
  • eboșaseși
a III-a (el, ea)
  • eboșea
(să)
  • eboșeze
  • eboșa
  • eboșă
  • eboșase
plural I (noi)
  • eboșăm
(să)
  • eboșăm
  • eboșam
  • eboșarăm
  • eboșaserăm
  • eboșasem
a II-a (voi)
  • eboșați
(să)
  • eboșați
  • eboșați
  • eboșarăți
  • eboșaserăți
  • eboșaseți
a III-a (ei, ele)
  • eboșea
(să)
  • eboșeze
  • eboșau
  • eboșa
  • eboșaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

eboșare, eboșărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a eboșa și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
  • vezi eboșa DEX '09 DEX '98 DN

eboșa, eboșezverb

  • 1. A lamina un lingou în scopul suprimării, prin comprimare, a golurilor interioare sau uniformizării materialului respectiv. DEX '09 DEX '98
    • diferențiere A face prelucrarea preliminară a unor piese prin așchiere, prin găurire la cald etc. DLRLC DN
    • diferențiere A găuri la cald cu dornul lingourile din care se fabrică țevile laminate.
  • 2. A da o primă formă unei opere de artă. DN
    sinonime: schița
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.