14 definiții pentru eben


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EBÉN s. n. Varietate de lemn dur, greu și de culoare închisă, obținută din arbori exotici, în special din abanos, și întrebuințată la confecționarea mobilei de lux și a unor obiecte decorative. – Din fr. ébène, lat. ebenus.

ebén sm [At: HELIADE, L. B. II, 103/22 / Pl: ~i / E: fr ébène, lat ebenum] 1 (Bot; înv) Abanos (Diospyros ebenum). 2 Varietate de lemn tare, greu, de culoare închisă, obținută din arbori exotici, în special din abanos, care se folosește la confecționarea mobilei de lux și a unor obiecte decorative.

EBÉN s. n. Varietate de lemn tare, greu și de culoare închisă, obținută din arbori exotici, în special din abanos, și intrebuințată la confecționarea mobilei de lux și a unor obiecte decorative. – Din fr. ébène, lat. ebenus.

EBÉN s. m. (Franțuzism) Varietate de lemn tare, greu și de culoare închisă, dat de diferiți arbori exotici; abanos.

EBÉN s.m. (Liv.) Abanos. [< fr. ébène].

EBÉN s. n. abanos. (< fr. ébène, lat. ebenus)

EBÉN n. rar Lemn de culoare neagră, obținut din arbori exotici, folosit la confecționarea mobilei de lux și a unor instrumente muzicale; abanos /<fr. ébene, lat. ebenus

eben n. 1. Bot. abanos, arborele și lemnul său; 2. de un negru frumos: un păr bogat și negru de eben strălucitor BOL.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

EBÉN (< fr., lat.) s. m. 1. Denumire generică pentru esențele lemnoase de culoare închisă, grele, dure, cu pori foarte fini. V. abanos. 2. Nume dat esenței lemnoase a arborelui de palisandru (ex. e de Sénégal, e. de Mozambic). 3. E. verde = nume dat esenței lemnoase de culoare brun-măsliniu-vânăt, ce se obține din specia Diospyros crassifolia.

Intrare: eben
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eben
  • ebenul
  • ebenu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • eben
  • ebenului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

eben

  • 1. Varietate de lemn dur, greu și de culoare închisă, obținută din arbori exotici, în special din abanos, și întrebuințată la confecționarea mobilei de lux și a unor obiecte decorative.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: abanos

etimologie: