8 definiții pentru eșapament


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

eșapament sn [At: REBREANU, R. I, 153 / Pl: ~e, (rar) ~uri / E: fr échappement] 1 Dispozitiv pentru evacuarea gazelor într-un motor cu explozie. 2 (Îs) Țeavă de ~ Țeavă prin care se evacuează gazele arse.

EȘAPAMÉNT, eșapamente, s. n. Ansamblul organelor care asigură evacuarea gazelor arse dintr-un motor cu ardere internă sau a gazelor și a aerului din unele pompe pentru servicii auxiliare, precum și reducerea zgomotului. – Din fr. échappement.

EȘAPAMÉNT, eșapamente, s. n. Ansamblul organelor care asigură evacuarea gazelor arse dintr-un motor cu ardere internă sau a gazelor și a aerului din unele pompe pentru servicii auxiliare, precum și reducerea zgomotului. – Din fr. échappement.

EȘAPAMÉNT, eșapamente, s. n. Ansamblul pieselor de evacuare a gazelor rezultate din arderea într-un motor cu ardere internă. O pornisem razna, nebunește, dînd drumul eșapamentului de înfioram văile. CAMIL PETRESCU, P. 117. Uruitul motorului și pocniturile eșapamentului se înăspreau cu cît se apropia, dominînd toate... zgomotele satului. REBREANU, R. II 45. ◊ Țeavă de eșapament = una dintre piesele acestui ansamblu, țeavă scurtă prin care ies gazele. Se duse îndărăt, la țeava de eșapament. DUMITRIU, V. L. 127.

EȘAPAMÉNT s.n. Dispozitiv pentru evacuarea gazelor arse într-un motor cu explozie. ◊ Țeavă de eșapament = țeavă prin care se evacuează gazele arse. [Pl. -te, -turi. / < fr. échappement].

EȘAPAMÉNT s. n. dispozitiv pentru evacuarea gazelor arse într-un motor cu ardere internă. (< fr. échappement)

EȘAPAMÉNT ~e n. Dispozitiv care asigură evacuarea gazelor dintr-un motor cu ardere internă. /<fr. échappement


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

eșapamént s. n., pl. eșapaménte

eșapamént s. n., pl. eșapaménte

Intrare: eșapament
eșapament substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eșapament
  • eșapamentul
  • eșapamentu‑
plural
  • eșapamente
  • eșapamentele
genitiv-dativ singular
  • eșapament
  • eșapamentului
plural
  • eșapamente
  • eșapamentelor
vocativ singular
plural
eșapament substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eșapament
  • eșapamentul
  • eșapamentu‑
plural
  • eșapamenturi
  • eșapamenturile
genitiv-dativ singular
  • eșapament
  • eșapamentului
plural
  • eșapamenturi
  • eșapamenturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)