Definiția cu ID-ul 855893:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DÂRDALĂ, dârdale, s. f. (Reg.) 1. Om flecar; p. ext. om de nimic. 2. Mârțoagă, gloabă, dârloagă. ◊ Expr. A ajunge slugă la dârdală = a ajunge slugă la dârloagă, v. dârloagă. – Dârd[âi] + suf. -eală.