opțiuni
  • info

4 definiții pentru duroplast

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

duroplast sn [At: LTR2 / V: ~ă sf / Pl: ~e / E: ger Duroplast] Material plastic macromolecular, care, sub influența căldurii sau a unor catalizatori, se transformă dintr-o stare plastică deformabilă într-o stare insolubilă.

DUROPLAST s.n. Material plastic macromolecular, care, sub influența căldurii sau a unor catalizatori, se transformă dintr-o stare plastică deformabilă (la rece sau la cald) într-o stare insolubilă ce nu se topește. [< germ. Duroplast].

DUROPLAST s. n. material plastic macromolecular care, sub influența căldurii sau a unor catalizatori, se transformă dintr-o stare plastică deformabilă într-o stare insolubilă ce nu se topește. (< germ. Duroplast)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

duroplast s. n.

Intrare: duroplast
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • duroplast
  • duroplastul
  • duroplastu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • duroplast
  • duroplastului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

duroplastsubstantiv neutru

  • 1. Material plastic macromolecular, care, sub influența căldurii sau a unor catalizatori, se transformă dintr-o stare plastică deformabilă (la rece sau la cald) într-o stare insolubilă ce nu se topește. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.