4 definiții pentru durometru


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DUROMÉTRU s. n. aparat cu care se măsoară duritatea materialelor în procesul de fabricație. (< fr. duromètre)

durométru s. n. (tehn.) Aparat care folosește la măsurarea durității unui metal ◊ „Aparate pentru analiza materialelor: defectoscoape, ultrametre și durometre. R.l. 14 XI 84 p. 4 //din dur + metru//


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

DURO- „duritate”. ◊ L. durus „dur, tare” > fr. duro-, germ. id. engl. id. > rom. duro-.~metru (v. -metru1), s. n., aparat care măsoară duritatea prin apăsare statică, utilizat în industria cauciucului; ~scop (v. -scop), s. n., aparat pentru măsurarea durității metalelor.

Intrare: durometru
durometru substantiv neutru
substantiv neutru (N37)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • durometru
  • durometrul
  • durometru‑
plural
  • durometre
  • durometrele
genitiv-dativ singular
  • durometru
  • durometrului
plural
  • durometre
  • durometrelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)