12 definiții pentru durabilitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

durabilitate sf [At: MACEDONSKI, O. IV, 125 / Pl: ~tăți / E: fr durabilité, lat durabilitas] 1 Calitate a ceea ce este durabil (1) Si: rezistență, trăinicie, viabilitate. 2 Perioadă de timp cât poate fi utilizat un sistem tehnic în servicii, în condiții stabilite în prealabil. 3 Calitate a unui material de a-și păstra proprietățile fizico-chimice și mecanice o perioadă de timp îndelungată.

DURABILITÁTE s. f. 1. Calitatea a ceea ce este durabil; trăinicie, rezistență; viabilitate. 2. Perioadă cât un bun poate fi utilizat. – Din fr. durabilité, lat. durabilitas, -atis.

DURABILITÁTE s. f. 1. Calitatea a ceea ce este durabil; trăinicie, rezistență; viabilitate. 2. Perioadă cât un bun poate fi utilizat. – Din fr. durabilité, lat. durabilitas, -atis.

DURABILITÁTE s. f. Calitatea a ceea ce este durabil; trăinicie.

DURABILITÁTE s.f. Calitatea a ceea ce este durabil; trăinicie, rezistență. [Cf. fr. durabilité, it. durabilità, lat. durabilitas].

DURABILITÁTE s. f. 1. calitatea a ceea ce este durabil; trăinicie. 2. perioadă de timp cât poate fi utilizat un sistem tehnic. (< fr. durabilité, lat. durabilitas)

DURABILITÁTE f. 1) Caracter durabil; trăinicie; rezistență. ~ea metalului. 2) Perioadă de utilizare a unui bun. [Art. durabilitatea; G.-D. durabilității] /<fr. durabilité, lat. durabilitas, ~atis

durabilitate f. calitatea lucrului durabil.

* durabilitáte f. (lat. durabilitis, -átis). Calitatea de a fi durabil.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

durabilitáte s. f., g.-d. art. durabilitắții

durabilitáte s. f., g.-d. art. durabilității


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DURABILITÁTE s. 1. rezistență, soliditate, tărie, trăinicie, (înv. și reg.) statornicie, (înv.) nestrămutare. (~ unui material.) 2. v. viabilitate. 3. v. persistență.

DURABILITATE s. 1. rezistență, soliditate, tărie, trăinicie, (înv. și reg.) statornicie, (înv.) nestrămutare. (~ unui material.) 2. rezistență, trăinicie, viabilitate. (~ unei opere.) 3. persistență, (livr.) perenitate. (~ unor efecte.)

Intrare: durabilitate
durabilitate substantiv feminin
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • durabilitate
  • durabilitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • durabilități
  • durabilității
plural
vocativ singular
plural