9 definiții pentru duodenal

duodenál, ~ă a [At: DLR ms / Pl: ~i, ~e / E: fr duodénal] (Atm) 1 Care aparține duodenului. 2 În legătură cu duodenul. 3 Privitor la duoden. 4 Care se formează în duoden. modificată

DUODENÁL, -Ă, duodenali, -e, adj. Al duodenului, privitor la duoden; care se formează în duoden. [Pr.: du-o-] – Din fr. duodénal.

DUODENÁL, -Ă, duodenali, -e, adj. Al duodenului, privitor la duoden; care se formează în duoden. [Pr.: du-o-] – Din fr. duodénal.

DUODENÁL, -Ă, duodenali, -e, adj. Care ține de duoden, care se formează în duoden. Secreție duodenală. Ulcer duodenal.

duodenál (du-o-) adj. m., pl. duodenáli; f. duodenálă, pl. duodenále

duodenál adj. m. (sil. du-o-), pl. duodenáli; f. sg. duodenálă, pl. duodenále

DUODENÁL, -Ă adj. Care ține de duoden; care se formează în duoden; al duodenului. [Cf. fr. duodénal].

DUODENÁL, -Ă adj. al duodenului, care se formează în duoden. (< fr. duodénal)

DUODENÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de duoden; propriu duodenului. Colică ~ă. 2) Care se formează în duoden. Suc ~. [Sil. du-o-] /<fr. duodénal

Intrare: duodenal
duodenal adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular duodenal duodenalul duodena duodenala
plural duodenali duodenalii duodenale duodenalele
genitiv-dativ singular duodenal duodenalului duodenale duodenalei
plural duodenali duodenalilor duodenale duodenalelor
vocativ singular
plural