2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dul1 sn [At: ȘEZ. II, 226 / Pl: ~uri / E: nct] (Reg) 1 Umflătură situată în apropierea venelor sau pe talpa piciorului. 2 (Pgn) Ganglion. 3 Mamelon. 4 Nod (pe trunchiul unui pom). 5 Dâmb.

dul2 sn [At: DENSUSIANU, Ț. H., ap. DLR ms / Pl: ~uri / E: nct] (Reg) Bucată de lemn de care este atârnat, deasupra focului, vasul în care se fierbe mâncarea.

-DÚL(Ă), -DULÍE elem. „sclav, sclavie”. (< fr. -dule, -dulie, cf. gr. doulos, douleia)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

-DUL (-DULĂ) „sclav, servitor”. ◊ gr. doulos „sclav” > fr. -dule, germ. id. > rom. -dul și -dulă.

Intrare: dul (subst.)
dul (subst.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dul
  • dulul
  • dulu‑
plural
  • duli
  • dulii
genitiv-dativ singular
  • dul
  • dulului
plural
  • duli
  • dulilor
vocativ singular
plural
Intrare: dulă
dulă
sufix (I7-S)
  • du
dul (suf.)
sufix (I7-S)
  • dul
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)