6 definiții pentru duducuță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DUDUCÚȚĂ, duducuțe, s. f. (Înv.) Diminutiv al lui duducă.Duducă + suf. -uță.

duducúță sf [At: CONV. LIT. V, 102 / Pl: ~țe / E: duducă + -uță] (Mol; șhp) 1-4 Duducă (1-2) (frumoasă).

DUDUCÚȚĂ, duducuțe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui duducă.Duducă + suf. -uță.

DUDUCÚȚĂ, duducuțe, s. f. (Mold.) Diminutiv al lui duducă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

duducúță (înv.) s. f., g.-d. art. duducúței; pl. duducúțe

duducúță s. f., g.-d. art. duducúței; pl. duducúțe

Intrare: duducuță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • duducuță
  • duducuța
plural
  • duducuțe
  • duducuțele
genitiv-dativ singular
  • duducuțe
  • duducuței
plural
  • duducuțe
  • duducuțelor
vocativ singular
  • duducuță
  • duducuțo
plural
  • duducuțelor

duducuță

  • 1. învechit Diminutiv al lui duducă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • Duducă + sufix -uță.
    surse: DEX '98 DEX '09