2 intrări

21 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

dublát1 sns [At: MDA ms / E: dubla] 1-2 (Rar) Dublare (1-12).

dublát2, ~ă a [At: DEX / Pl: ~áți, ~te / E: dubla] 1 Multiplicat de două ori Si: îndoit, (înv) duplicat2. 2 (D. obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte) Căptușit cu alt material. 3 (D. actori) Înlocuit în unele scene de un alt actor. 4 (D. filme) Cu dialogul din coloana sonoră originală înlocuit cu o versiune tradusă oral. 5 Care este completat de...

DUBLÁT, -Ă, dublați, -te, adj. 1. (Aproximativ) de două ori mai mare sau mai mult; îndoit (II). 2. (Despre obiecte de îmbrăcăminte, de încălțăminte) Căptușit cu alt material. 3. (Despre actori) Înlocuit în unele scene de alt actor. ♦ (Despre filme) Cu dialogul din coloana sonoră originală înlocuit cu traducere orală. – V. dubla.

DUBLÁT, -Ă, dublați, -te, adj. 1. (Aproximativ) de două ori mai mare sau mai mult; îndoit (II). 2. (Despre obiecte de îmbrăcăminte, de încălțăminte) Căptușit cu alt material. 3. (Despre actori) înlocuit în unele scene de alt actor. ♦ (Despre filme) Cu dialogul din coloana sonoră originală înlocuit cu o versiune tradusă oral. – V. dubla.

dublá [At: ASACHI, E. I, 29/10 / V: (înv) duplá / Pzi: ~léz / E: fr doubler] 1-2 vtr A face să devină sau a deveni de două ori mai mare Si: a (se) îndoi. 3 vt (Fig) A susține în vederea realizării unui scop. 4 vt (În teatru, la operă) A înlocui pe titularul unui rol. 5 vt (În teatru, la operă) A interpreta un rol, alternativ cu titularul lui. 6 vt (În film) A înlocui pe titularul unui rol în scene primejdioase, care cer calități fizice deosebite. 7 vt A realiza dublajul unui actor. 8 vt (Teh) A executa o lucrare similară cu alta existentă sau care servește aceluiași scop. 9 vt A reuni două materiale, punându-le unul peste altul. 10 vt A căptuși o haină. 11 vt (Mrn) A acoperi o navă cu foi de tablă de cupru, care, în contact cu apa de mare, produc substanțe toxice, împiedicând depunerile vegetale și animale. 12 vt (D. nave) A ocoli un cap2. 13-14 vtr (Spt) A (se) plasa înapoia coechipierilor din apărare, pentru a putea preveni contraatacurile jucătorilor din echipa adversă. 15 vt (Spt) A depăși cu un tur un concurent. modificată

DUBLÁ, dublez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni de două ori mai mare; a (se) îndoi. 2. Tranz. A reuni două materiale, punându-le unul peste altul. ♦ A căptuși, a acoperi cu un alt material. 3. Tranz. A face o lucrare similară cu alta existentă sau care servește aceluiași scop ca și prima. 4. Tranz. (În teatru, la operă etc.) A înlocui pe titularul unui rol; a juca, a interpreta un rol, alternativ cu titularul lui. ♦ (În film) A înlocui pe titularul rolului în scenele primejdioase, care cer calități fizice deosebite; a realiza dublajul unui actor. ♦ (Sport) A se plasa înapoia coechipierilor din apărare, pentru a putea preveni contraatacurile jucătorilor din echipa adversă. 5. Tranz. (Despre nave) A înconjura, a ocoli un cap. – Din fr. doubler.

DUBLÁ, dublez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni de două ori mai mare; a (se) îndoi. 2. Tranz. A reuni două materiale, punându-le unul peste altul. ♦ A căptuși, a acoperi cu un alt material. 3. Tranz. A face o lucrare similară cu alta existentă sau care servește aceluiași scop ca și prima. 4. Tranz. (În teatru, la operă etc.) A înlocui pe titularul unui rol; a juca, a interpreta un rol, alternativ cu titularul lui. ♦ (În film) A înlocui pe titularul rolului în scenele primejdioase, care cer calități fizice deosebite; a realiza dublajul unui actor. ♦ (Sport) A se plasa înapoia coechipierilor din apărare, pentru a putea preveni contraatacurile jucătorilor din echipa adversă. 5. Tranz. (Despre nave) A înconjura, a ocoli un cap. – Din fr. doubler.

DUBLÁ, dublez, vb. I. Tranz. A face (o cantitate sau un număr) de două ori mai mare; a îndoi. Am ceva pentru «Voința»... Niște scrisori senzaționale, să-ți dubleze tirajul în douăzeci și patru de ore. C. PETRESCU, C. V. 189. ◊ Refl. Cînd observă că ceata gata de drum se dublase, adăugă schimbînd glasul. REBREANU, R. II 113. ♦ A face o lucrare similară cu alta deja existentă sau servind acelorași scopuri ca și prima. Gardul viu care înconjura parcul era dublat de un grilaj de sîrmă. REBREANU, R. I 80. ♦ (În teatru) A pregăti rolul distribuit unui actor, pentru a-l putea înlocui la nevoie; a înlocui pe titularul unui rol. ♦ (Cu privire la o haină) A căptuși.

dublá (a ~) (du-bla) vb., ind. prez. 3 dubleáză

dublá vb. sil. -bla), ind. prez. 1 sg. dubléz, 3 sg. și pl. dubleáză

DUBLÁ vb. 1. v. îndoi. 2. a căptuși. (A ~ o haină.)

DUBLÁ vb. I. tr., refl. A face sau a fi de două ori mai mare; a (se) îndoi. ♦ tr. A înlocui un actor într-un anumit rol pe care îl deține într-o distribuție, a fi dublura unui actor. ♦ (Cinem.) A executa un dublaj. ♦ (Sport) A depăși cu un tur un concurent. ♦ tr. A căptuși (o haină etc.). [< fr. doubler].

DUBLÁ vb. I. tr., refl. a (se) face de două ori mai mare; a (se) îndoi. II. tr. 1. a face o lucrare similară cu alta existentă, sau care servește aceluiași scop ca și prima. ◊ a căptuși (o haină, bordajul sau puntea unei nave etc.). 2. a înlocui un actor într-un anumit rol pe care îl deține într-o distribuție, a fi dublura unui actor; (fig.) a secunda, a însoți. ◊ a executa un dublaj (1). 3. (sport) a depăși cu un tur un concurent. 4. (mar.) a ocoli cu nava un obstacol sau un reper de navigație. ◊ a întări o velă în vederea luptei sau în caz de vreme rea. (< fr. doubler)

A SE DUBLÁ se ~eáză intranz. A se mări de două ori; a deveni dublu. /<fr. doubler

A DUBLÁ ~éz tranz. 1) A face să se dubleze; a îndoi. 2) (materiale) A pune în dublu; a uni două câte două. 3) (opere, lucrări, obiecte) A face un exemplar similar cu altul, având scopuri identice. 4) (titularul unui rol de teatru) A înlocui din diferite motive în interpretarea unui rol. 5) (roluri de teatru) A interpreta alternativ cu titularul. 6) (filme) A transpune în altă limbă prin dublaj. 7) (haine) A prevedea cu o căptușeală; a căptuși. /<fr. doubler

dublà n. 1. a îndoi; 2. a înlocui pe actorul obișnuit: a dubla un rol.

*dubléz v. tr. (fr. doubler, d. double, duplu). Îndoĭesc, fac duplu, duplic. Căptușesc.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

DUBLÁ vb. 1. a îndoi, (rar) a duplica, a reduplica, (înv.) a îndupleca. (A ~ o sumă de bani.) 2. a căptuși. (A ~ o haină.)

Intrare: dubla
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) dubla dublare dublat dublând singular plural
dublea dublați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) dublez (să) dublez dublam dublai dublasem
a II-a (tu) dublezi (să) dublezi dublai dublași dublaseși
a III-a (el, ea) dublea (să) dubleze dubla dublă dublase
plural I (noi) dublăm (să) dublăm dublam dublarăm dublaserăm, dublasem*
a II-a (voi) dublați (să) dublați dublați dublarăți dublaserăți, dublaseți*
a III-a (ei, ele) dublea (să) dubleze dublau dubla dublaseră
dupla
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
dupli
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: dublat
dublat adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dublat dublatul dubla dublata
plural dublați dublații dublate dublatele
genitiv-dativ singular dublat dublatului dublate dublatei
plural dublați dublaților dublate dublatelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)