2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DROBÍȚĂ, drobițe, s. f. Mic arbust din familia leguminoaselor, cu frunze lanceolate și cu flori galbene, ale cărui ramuri, fierte în apă, dau o culoare galbenă, folosită la vopsit (Genista tinctoria).Drob2 + suf. -iță.

DROBÍȚĂ, drobițe, s. f. Mic arbust din familia leguminoaselor, cu frunze lanceolate și cu flori galbene, ale cărui ramuri, fierte în apă, dau o culoare galbenă, folosită la vopsit (Genista tinctoria).Drob2 + suf. -iță.

drobíță sf [At: PAMFILE, I. C. 249 / A și: drób~ / V: ~bghí~, ~bgí~, ~odí~, ~oghí~ / Pl: ~țe / E: drob1 + -iță] (Bot; reg) Mic arbust din familia leguminoaselor, cu frunze lanceolate, cu flori galbene, folosit la prepararea vopselelor Si: drob1 (9), drobișor (1), drobița-boiangiilor, drobniță (2), drobușor1 (3), genistră, grozamă, grozamă-mică (Genista tinctoria).

DRÓBIȚĂ, drobițe, s. f. (Regional) Dropie.

drobiță f. mic arbust cu florile galbene, întrebuințate de boiangii (Genista tinctoria). [Dela drob, bulgăre, după modul de preparare al tincturei: bulgării cât pumnul se sdrobesc cu ciocane într’o pulbere groasă].

drobíță f., pl. e. Drob (plantă).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

dróbiță s. f., g.-d. art. dróbiței; pl. dróbițe

dróbiță s. f., g.-d. art. dróbiței; pl. dróbițe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DROBÍȚĂ s. (BOT.; Genista tinctoria) drob, (reg.) drobișor, drobușor, genistră, grozamă, spartă.

DROBIȚĂ s. (BOT.; Genista tinctoria) drob, (reg.) drobișor, drobușor, genistră, grozamă, spartă.

Intrare: drobiță (bot.)
drobiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • drobiță
  • drobița
plural
  • drobițe
  • drobițele
genitiv-dativ singular
  • drobițe
  • drobiței
plural
  • drobițe
  • drobițelor
vocativ singular
plural
Intrare: drobiță (zool.)
drobiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • drobiță
  • drobița
plural
  • drobițe
  • drobițele
genitiv-dativ singular
  • drobițe
  • drobiței
plural
  • drobițe
  • drobițelor
vocativ singular
plural

drobiță (bot.) Genista

  • 1. Mic arbust din familia leguminoaselor, cu frunze lanceolate și cu flori galbene, ale cărui ramuri, fierte în apă, dau o culoare galbenă, folosită la vopsit (Genista tinctoria).
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • Drob + sufix -iță.
    surse: DEX '09 DEX '98

drobiță (zool.)

etimologie: