3 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dripire sf [At: MDA ms / V: dârp~ / Pl: ~ri / E: dripi] (Trs) 1 Bătătorire a pământului Si: dripit1 (1), dripuire (1), dripuit1 (1). 2 Strivire a ierbii, a florilor Si: dripit1 (2), dripuire (2), dripuit1 (2).

dripi vt [At: ȚICHINDEAL, F. 258/12 / V: drâpí / Pzi: ~pésc / E: srb drpati „a târî, a rupe”] (Trs) 1 A bătători pământul Si: a dripui (1), a dricui (1). 2 A strivi iarba, florile Si: a dripui (2), dricui (2).

dripit1 sn [At: MDA ms / V: dârp~ / Pl: ~uri / E: dripi] (Trs) 1-2 Dripire (1-2).

dripit2, ~ă a [At: H XVIII, 173 / V: dârp~ / Pl: ~iți, ~e / E: dripi] (Trs) 1 (D. pământ) Bătătorit2. 2 (D. iarbă, flori) Strivit2.

DRIPÍ, dripesc, vb.IV. Tranz. (Înv. și reg.) A bătători, a bătuci.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DRIPÍ vb. v. bate, bătători, bătuci, îndesa, presa.

dripi vb. v. BATE. BĂTĂTORI. BĂTUCI. ÎNDESA. PRESA.

Intrare: dripire
dripire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: dripi
verb (VT401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dripi
  • dripire
  • dripit
  • dripitu‑
  • dripind
  • dripindu‑
singular plural
  • dripește
  • dripiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dripesc
(să)
  • dripesc
  • dripeam
  • dripii
  • dripisem
a II-a (tu)
  • dripești
(să)
  • dripești
  • dripeai
  • dripiși
  • dripiseși
a III-a (el, ea)
  • dripește
(să)
  • dripească
  • dripea
  • dripi
  • dripise
plural I (noi)
  • dripim
(să)
  • dripim
  • dripeam
  • dripirăm
  • dripiserăm
  • dripisem
a II-a (voi)
  • dripiți
(să)
  • dripiți
  • dripeați
  • dripirăți
  • dripiserăți
  • dripiseți
a III-a (ei, ele)
  • dripesc
(să)
  • dripească
  • dripeau
  • dripi
  • dripiseră
Intrare: dripit
dripit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dripit
  • dripitul
  • dripitu‑
  • dripi
  • dripita
plural
  • dripiți
  • dripiții
  • dripite
  • dripitele
genitiv-dativ singular
  • dripit
  • dripitului
  • dripite
  • dripitei
plural
  • dripiți
  • dripiților
  • dripite
  • dripitelor
vocativ singular
plural
dripire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dripire
  • dripirea
plural
  • dripiri
  • dripirile
genitiv-dativ singular
  • dripiri
  • dripirii
plural
  • dripiri
  • dripirilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)