2 intrări

28 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DRENA, drenez, vb. I. Tranz. 1. A colecta și a evacua apa de infiltrație de pe un teren, un loc etc. cu ajutorul drenurilor (1). ♦ (Despre o apă curgătoare) A colecta apele provenite din ploi de pe suprafața unui teren, dintr-o rețea hidrografică etc. 2. A face să se scurgă secrețiile dintr-o plagă cu ajutorul drenului (2).[1] – Din fr. drainer.

  1. Formulare incorectă. Conform precizării de la dren, pentru acest sens se folosește forma drenă, deci corect ...cu ajutorul drenei. — gall

drena vt [At: DEX / Pzi: ~nez / E: fr drainer] 1 A colecta și a evacua apa de infiltrație de pe un teren, un loc etc. cu ajutorul drenurilor (1, 2). 2 (D. o apă curgătoare) A colecta apele provenite din ploi de pe suprafața unui teren, dintr-o rețea hidrografică etc. 3 (Med) A face să curgă secrețiile dintr-o plagă cu ajutorul drenurilor (3).

DRENA, drenez, vb. I. Tranz. 1. A colecta și a evacua apa de infiltrație de pe un teren, un loc etc. cu ajutorul drenurilor (1). ♦ (Despre o apă curgătoare) A colecta apele provenite din ploi de pe suprafața unui teren, dintr-o rețea hidrografică etc. 2. A face să se scurgă secrețiile dintr-o plagă cu ajutorul drenului (2). – Din fr. drainer.

DRENA, drenez, vb. I. Tranz. 1. A usca, a seca un teren prea umed cu ajutorul drenurilor pentru a-l asana. Acum aceste inconveniente nu mai esist (= există), de cînd am drenat cîmpiile. GHICA, S. 545. 2. A face să se scurgă puroiul dintr-o rană, cu ajutorul unei meșe de tifon sau al unui tub.

DRENA vb. I. tr. 1. A usca prin drenuri un teren mlăștinos. 2. A scurge puroiul dintr-o rană printr-un dren. [< fr. drainer].

DRENA vb. tr. 1. a usca prin drenuri un teren mlăștinos. 2. a scurge puroiul dintr-o rană printr-un dren. (< fr. drainer)

A DRENA ~ez tranz. 1) (terenuri) A debarasa de excesul de apă cu ajutorul drenurilor. 2) (răni) A curăța de puroi cu ajutorul drenului. /<fr. drainer

DREN, drenuri, s. n. 1. Conductă sau canal care colectează și evacuează apa de pe un teren apos, coboară nivelul unei pânze de apă din sol etc. ♦ Strat de piatră spartă sau de pietriș așezat în spatele unui zid de sprijin sau deasupra unei bolți de pod sau de tunel, care colectează apa de infiltrație. 2. (În forma drenă) Tub sau meșă de bumbac care înlesnește scurgerea secrețiilor dintr-o plagă. [Var.: dre s. f.] – Din fr. drain.

DRE s. f. v. dren.

dren sn [At: DEX / V: (3) sf / Pl: ~uri / E: fr drain] 1 Conductă sau canal care colecteză și evacuează apa de pe un teren apos, coboară nivelul unei pânze de apă din sol etc. 2 Strat de piatră spartă sau de pietriș așezat în spatele unui zid de sprijin sau deasupra unei bolți de pod sau de tunel, care colectează apa de infiltrație. 3 (Med) Tub sau meșă de bumbac care înlesnește scurgerea secrețiilor dintr-o plagă. corectat(ă)

DREN, drenuri, s. n. 1. Conductă sau canal care colectează și evacuează apă de pe un teren apos, coboară nivelul unei pânze de apă din sol etc. ♦ Strat de piatră spartă sau de pietriș așezat în spatele unui zid de sprijin sau deasupra unei bolți de pod sau de tunel, care colectează apa de infiltrație. 2. Tub sau meșă de bumbac care înlesnește scurgerea secrețiilor dintr-o plagă. [Var.: (2) dre s. f.] – Din fr. drain.

DREN, drenuri, s. n. 1. Conductă subterană care colectează și evacuează apa dintr-un teren cu multă apă, uscîndu-l. Drenurile sînt îngropate la o adîncime la care nu le poate ajunge fierul plugului să le spargă. GHICA, S. 545. ♦ Strat de piatră spartă sau de pietriș așezat la spatele unui zid de sprijin sau deasupra unei bolți de pod sau de tunel, servind la evacuarea apei de infiltrație. 2. Tub sau meșă de tifon, care înlesnește scurgerea puroiului sau a lichidului dintr-o rană adîncă, contribuind la închiderea și uscarea ei.

DREN s.n. 1. Conductă subterană pentru colectarea și evacuarea apei de pe un teren mlăștinos. ♦ Strat pietros care căptușește spatele unui zid de sprijin, o boltă etc., destinat să colecteze apa de infiltrație. 2. Tub, meșă de tifon prin care se scurge puroiul sau lichidul dintr-o rană. [< fr., engl. drain].

DREN s. n. 1. conductă subterană pentru colectarea și evacuarea apei de pe un teren mlăștinos. 2. strat pietros care căptușește spatele unui zid de sprijin, o boltă etc., destinat să colecteze apa de infiltrație. 3. conductă de oțel montată de-a lungul unei nave, pe fund, servind la colectarea apei drenate din santinele acesteia. 4. tub, meșă de tifon prin care se scurge puroiul sau lichidul dintr-o rană. (< fr. drain)

DREN ~uri n. 1) Conductă subterană cu pereți absorbanți sau canal deschis, folosită pentru colectarea și evacuarea excesului de apă din sol. 2) med. Tub sau meșă de tifon care se aplică la o rană pentru a o curăța de puroi. /<fr. drain

* dren n., pl. urĭ (fr. engl. drain). Conduct (tub) subteran, de ordinar de lut, p. drenaj. Med. Țeavă de caucĭuc străpunsă de găurĭ p. scurgerea lichidelor purulente ale uneĭ rănĭ adîncĭ.

* drenéz v. tr. (fr. drainer, d. engl. to drain). Pun supt pămînt drene ca să se scurgă apa și să se usuce terenu: terenurile argiloase trebuĭe drenate cu îngrijire. Med. Pun drene la o rană adîncă ca să se scurgă lichidele purulente.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

drena (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. drenez, 3 drenea; conj. prez. 1 sg. să drenez, 3 să dreneze

drena (a ~) vb., ind. prez. 3 drenea

drena vb., ind. prez. 1 sg. drenez, 3 sg. și pl. drenea

dren (constr.; med.) s. n., pl. drenuri

dre (med.) s. f., g.-d. art. drenei; pl. drene

dren (constr., med.) s. n., pl. drenuri

*dre (med.) s. f., g.-d. art. drenei; pl. drene

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

drenă (drene), s. f. – Conductă, canal care colectează apa de pe un teren. – Var. dren. Fr. drain.Der. (din fr.) drena, vb. (a evacua apa de pe un teren); drenaj, s. n. (drenare).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DREN (< fr.) s. n. 1. (HIDROT.) Conductă subterană sau canal deschis, având secțiunea transversală liberă umplută cu material filtrant (pietriș, fascine etc.), destinată să colecteze și să evacueze apa de infiltrație, să coboare nivelul pânzei de apă dintr-un teren sau să colecteze apa dintr-o pânză acviferă subterană. ♦ D. contrafort = ansamblu de șanțuri umplute cu piatră, amenajate la suprafața unui taluz, în scopul drenării apelor și al consolidării terenului. 2. (CONSTR.) Strat de piatră spartă sau de pietriș, așezat în spatele unui zid de sprijin ori deasupra unei bolți de pod sau de tunel, destinat să colecteze apa de infiltrație. 3. (NAV.) Conductă de oțel montată de-a lungul unei nave, pe fundul ei, care servește la colectarea apei drenate din santinelele acesteia. 4. (MED.) Tub de d. = tub de cauciuc, de aluminiu, de sticlă etc. cu care se efectuează drenarea (4). Meșă de d. = fâșie de tifon, sterilizată, uscată, utilizată pentru drenare (4).

Intrare: drena
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • drena
  • drenare
  • drenat
  • drenatu‑
  • drenând
  • drenându‑
singular plural
  • drenea
  • drenați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • drenez
(să)
  • drenez
  • drenam
  • drenai
  • drenasem
a II-a (tu)
  • drenezi
(să)
  • drenezi
  • drenai
  • drenași
  • drenaseși
a III-a (el, ea)
  • drenea
(să)
  • dreneze
  • drena
  • drenă
  • drenase
plural I (noi)
  • drenăm
(să)
  • drenăm
  • drenam
  • drenarăm
  • drenaserăm
  • drenasem
a II-a (voi)
  • drenați
(să)
  • drenați
  • drenați
  • drenarăți
  • drenaserăți
  • drenaseți
a III-a (ei, ele)
  • drenea
(să)
  • dreneze
  • drenau
  • drena
  • drenaseră
Intrare: dren / drenă
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dren
  • drenul
  • drenu‑
plural
  • drenuri
  • drenurile
genitiv-dativ singular
  • dren
  • drenului
plural
  • drenuri
  • drenurilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dre
  • drena
plural
  • drene
  • drenele
genitiv-dativ singular
  • drene
  • drenei
plural
  • drene
  • drenelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

drena, drenezverb

  • 1. A colecta și a evacua apa de infiltrație de pe un teren, un loc etc. cu ajutorul drenurilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Acum aceste inconveniente nu mai esist (= există), de cînd am drenat cîmpiile. GHICA, S. 545. DLRLC
    • 1.1. (Despre o apă curgătoare) A colecta apele provenite din ploi de pe suprafața unui teren, dintr-o rețea hidrografică etc. DEX '09 DEX '98
  • 2. A face să se scurgă secrețiile dintr-o plagă cu ajutorul drenei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

dren, drenurisubstantiv neutru
dre, drenesubstantiv feminin

  • 1. Conductă sau canal care colectează și evacuează apa de pe un teren apos, coboară nivelul unei pânze de apă din sol etc. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Drenurile sînt îngropate la o adîncime la care nu le poate ajunge fierul plugului să le spargă. GHICA, S. 545. DLRLC
    • 1.1. Strat de piatră spartă sau de pietriș așezat în spatele unui zid de sprijin sau deasupra unei bolți de pod sau de tunel, care colectează apa de infiltrație. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Conductă de oțel montată de-a lungul unei nave, pe fund, servind la colectarea apei drenate din santinele acesteia. MDN '00
  • 3. Tub sau meșă de bumbac care înlesnește scurgerea secrețiilor dintr-o plagă. DEX '09 DLRLC DN
  • comentariu Pentru sensul (3.) se folosește de regulă forma drenă. DEX '09 DOOM 2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.