2 intrări

24 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

drena vt [At: DEX / Pzi: ~nez / E: fr drainer] 1 A colecta și a evacua apa de infiltrație de pe un teren, un loc etc. cu ajutorul drenurilor (1, 2). 2 (D. o apă curgătoare) A colecta apele provenite din ploi de pe suprafața unui teren, dintr-o rețea hidrografică etc. 3 (Med) A face să curgă secrețiile dintr-o plagă cu ajutorul drenurilor (3).

DRENÁ, drenez, vb. I. Tranz. 1. A colecta și a evacua apa de infiltrație de pe un teren, un loc etc. cu ajutorul drenurilor (1). ♦ (Despre o apă curgătoare) A colecta apele provenite din ploi de pe suprafața unui teren, dintr-o rețea hidrografică etc. 2. A face să se scurgă secrețiile dintr-o plagă cu ajutorul drenului (2). – Din fr. drainer.

DRENÁ, drenez, vb. I. Tranz. 1. A colecta și a evacua apa de infiltrație de pe un teren, un loc etc. cu ajutorul drenurilor (1). ♦ (Despre o apă curgătoare) A colecta apele provenite din ploi de pe suprafața unui teren, dintr-o rețea hidrografică etc. 2. A face să se scurgă secrețiile dintr-o plagă cu ajutorul drenului (2). – Din fr. drainer.

DRENÁ, drenez, vb. I. Tranz. 1. A usca, a seca un teren prea umed cu ajutorul drenurilor pentru a-l asana. Acum aceste inconveniente nu mai esist (= există), de cînd am drenat cîmpiile. GHICA, S. 545. 2. A face să se scurgă puroiul dintr-o rană, cu ajutorul unei meșe de tifon sau al unui tub.

DRENÁ vb. I. tr. 1. A usca prin drenuri un teren mlăștinos. 2. A scurge puroiul dintr-o rană printr-un dren. [< fr. drainer].

DRENÁ vb. tr. 1. a usca prin drenuri un teren mlăștinos. 2. a scurge puroiul dintr-o rană printr-un dren. (< fr. drainer)

A DRENÁ ~éz tranz. 1) (terenuri) A debarasa de excesul de apă cu ajutorul drenurilor. 2) (răni) A curăța de puroi cu ajutorul drenului. /<fr. drainer

dren sn [At: DEX / V: (3) sf / Pl: ~uri / E: fr drain] 1 Conductă sau canal care colecteză și evacuează apa de pe un teren apos, coboară nivelul unei pânze de apă din sol etc. 2 Strat de piatră spartă sau de pietriș așezat în spatele unui zid de sprijin sau deasupra unei bolți de pod sau de tunel, care colectează apa de infiltrație. 3 (Med) Tub sau meșă de bumbac care înlesnește scurgerea secrețiilor dintr-o plagă. corectată

DREN, drenuri, s. n. 1. Conductă sau canal care colectează și evacuează apa de pe un teren apos, coboară nivelul unei pânze de apă din sol etc. ♦ Strat de piatră spartă sau de pietriș așezat în spatele unui zid de sprijin sau deasupra unei bolți de pod sau de tunel, care colectează apa de infiltrație. 2. (În forma drenă) Tub sau meșă de bumbac care înlesnește scurgerea secrețiilor dintr-o plagă. [Var.: drénă s. f.] – Din fr. drain.

DRÉNĂ s. f. v. dren.

DREN, drenuri, s. n. 1. Conductă sau canal care colectează și evacuează apă de pe un teren apos, coboară nivelul unei pânze de apă din sol etc. ♦ Strat de piatră spartă sau de pietriș așezat în spatele unui zid de sprijin sau deasupra unei bolți de pod sau de tunel, care colectează apa de infiltrație. 2. Tub sau meșă de bumbac care înlesnește scurgerea secrețiilor dintr-o plagă. [Var.: (2) drénă s. f.] – Din fr. drain.

DREN, drenuri, s. n. 1. Conductă subterană care colectează și evacuează apa dintr-un teren cu multă apă, uscîndu-l. Drenurile sînt îngropate la o adîncime la care nu le poate ajunge fierul plugului să le spargă. GHICA, S. 545. ♦ Strat de piatră spartă sau de pietriș așezat la spatele unui zid de sprijin sau deasupra unei bolți de pod sau de tunel, servind la evacuarea apei de infiltrație. 2. Tub sau meșă de tifon, care înlesnește scurgerea puroiului sau a lichidului dintr-o rană adîncă, contribuind la închiderea și uscarea ei.

DREN s.n. 1. Conductă subterană pentru colectarea și evacuarea apei de pe un teren mlăștinos. ♦ Strat pietros care căptușește spatele unui zid de sprijin, o boltă etc., destinat să colecteze apa de infiltrație. 2. Tub, meșă de tifon prin care se scurge puroiul sau lichidul dintr-o rană. [< fr., engl. drain].

DREN s. n. 1. conductă subterană pentru colectarea și evacuarea apei de pe un teren mlăștinos. 2. strat pietros care căptușește spatele unui zid de sprijin, o boltă etc., destinat să colecteze apa de infiltrație. 3. conductă de oțel montată de-a lungul unei nave, pe fund, servind la colectarea apei drenate din santinele acesteia. 4. tub, meșă de tifon prin care se scurge puroiul sau lichidul dintr-o rană. (< fr. drain)

DREN ~uri n. 1) Conductă subterană cu pereți absorbanți sau canal deschis, folosită pentru colectarea și evacuarea excesului de apă din sol. 2) med. Tub sau meșă de tifon care se aplică la o rană pentru a o curăța de puroi. /<fr. drain

* dren n., pl. urĭ (fr. engl. drain). Conduct (tub) subteran, de ordinar de lut, p. drenaj. Med. Țeavă de caucĭuc străpunsă de găurĭ p. scurgerea lichidelor purulente ale uneĭ rănĭ adîncĭ.

* drenéz v. tr. (fr. drainer, d. engl. to drain). Pun supt pămînt drene ca să se scurgă apa și să se usuce terenu: terenurile argiloase trebuĭe drenate cu îngrijire. Med. Pun drene la o rană adîncă ca să se scurgă lichidele purulente.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

drená (a ~) vb., ind. prez. 3 dreneáză

drená vb., ind. prez. 1 sg. drenéz, 3 sg. și pl. dreneáză

dren (constr., med.) s. n., pl. drénuri

arată toate definițiile

Intrare: drena
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • drena
  • drenare
  • drenat
  • drenatu‑
  • drenând
  • drenându‑
singular plural
  • drenea
  • drenați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • drenez
(să)
  • drenez
  • drenam
  • drenai
  • drenasem
a II-a (tu)
  • drenezi
(să)
  • drenezi
  • drenai
  • drenași
  • drenaseși
a III-a (el, ea)
  • drenea
(să)
  • dreneze
  • drena
  • drenă
  • drenase
plural I (noi)
  • drenăm
(să)
  • drenăm
  • drenam
  • drenarăm
  • drenaserăm
  • drenasem
a II-a (voi)
  • drenați
(să)
  • drenați
  • drenați
  • drenarăți
  • drenaserăți
  • drenaseți
a III-a (ei, ele)
  • drenea
(să)
  • dreneze
  • drenau
  • drena
  • drenaseră
Intrare: dren
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dren
  • drenul
  • drenu‑
plural
  • drenuri
  • drenurile
genitiv-dativ singular
  • dren
  • drenului
plural
  • drenuri
  • drenurilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dre
  • drena
plural
  • drene
  • drenele
genitiv-dativ singular
  • drene
  • drenei
plural
  • drene
  • drenelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)