2 intrări

26 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

*drénă (med.) s. f., g.-d. art. drénei; pl. dréne

drénă (dréne), s. f. – Conductă, canal care colectează apa de pe un teren. – Var. dren. Fr. drain.Der. (din fr.) drena, vb. (a evacua apa de pe un teren); drenaj, s. n. (drenare).

dren sn [At: DEX / V: 3 sf / Pl: ~uri / E: fr drain] 1 Conductă sau canal care colecteză și evacuează apa de pe un teren apos, coboară nivelul unei pânze de apă din sol etc. 2 Strat de piatră spartă sau de pietriș așezat în spatele unui zid de sprijin sau deasupra unei bolți de pod sau de tunel, care colectează apa de infiltrație. 3 (Med) Tub sau meșă de bumbac care înlesnește scurgerea secrețiilor dintr-o plagă.

drená vt [At: DEX / Pzi: ~néz / E: fr drainer] 1 A colecta și a evacua apa de infiltrație de pe un teren, un loc etc. cu ajutorul drenurilor (1, 2). 2 (D. o apă curgătoare) A colecta apele provenite din ploi de pe suprafața unui teren, dintr-o rețea hidrografică etc. 3 (Med) A face să curgă secrețiile dintr-o plagă cu ajutorul drenurilor (3).

DREN, drenuri, s. n. 1. Conductă sau canal care colectează și evacuează apa de pe un teren apos, coboară nivelul unei pânze de apă din sol etc. ♦ Strat de piatră spartă sau de pietriș așezat în spatele unui zid de sprijin sau deasupra unei bolți de pod sau de tunel, care colectează apa de infiltrație. 2. (În forma drenă) Tub sau meșă de bumbac care înlesnește scurgerea secrețiilor dintr-o plagă. [Var.: drénă s. f.] – Din fr. drain.

DRENÁ, drenez, vb. I. Tranz. 1. A colecta și a evacua apa de infiltrație de pe un teren, un loc etc. cu ajutorul drenurilor (1). ♦ (Despre o apă curgătoare) A colecta apele provenite din ploi de pe suprafața unui teren, dintr-o rețea hidrografică etc. 2. A face să se scurgă secrețiile dintr-o plagă cu ajutorul drenului (2). – Din fr. drainer.

DREN, drenuri, s. n. 1. Conductă sau canal care colectează și evacuează apă de pe un teren apos, coboară nivelul unei pânze de apă din sol etc. ♦ Strat de piatră spartă sau de pietriș așezat în spatele unui zid de sprijin sau deasupra unei bolți de pod sau de tunel, care colectează apa de infiltrație. 2. Tub sau meșă de bumbac care înlesnește scurgerea secrețiilor dintr-o plagă. [Var.: (2) drénă s. f.] – Din fr. drain.

DRENÁ, drenez, vb. I. Tranz. 1. A colecta și a evacua apa de infiltrație de pe un teren, un loc etc. cu ajutorul drenurilor (1). ♦ (Despre o apă curgătoare) A colecta apele provenite din ploi de pe suprafața unui teren, dintr-o rețea hidrografică etc. 2. A face să se scurgă secrețiile dintr-o plagă cu ajutorul drenului (2). – Din fr. drainer.

DREN, drenuri, s. n. 1. Conductă subterană care colectează și evacuează apa dintr-un teren cu multă apă, uscîndu-l. Drenurile sînt îngropate la o adîncime la care nu le poate ajunge fierul plugului să le spargă. GHICA, S. 545. ♦ Strat de piatră spartă sau de pietriș așezat la spatele unui zid de sprijin sau deasupra unei bolți de pod sau de tunel, servind la evacuarea apei de infiltrație. 2. Tub sau meșă de tifon, care înlesnește scurgerea puroiului sau a lichidului dintr-o rană adîncă, contribuind la închiderea și uscarea ei.

DRENÁ, drenez, vb. I. Tranz. 1. A usca, a seca un teren prea umed cu ajutorul drenurilor pentru a-l asana. Acum aceste inconveniente nu mai esist (= există), de cînd am drenat cîmpiile. GHICA, S. 545. 2. A face să se scurgă puroiul dintr-o rană, cu ajutorul unei meșe de tifon sau al unui tub.

dren (constr., med.) s. n., pl. drénuri

drená (a ~) vb., ind. prez. 3 dreneáză

drená vb., ind. prez. 1 sg. drenéz, 3 sg. și pl. dreneáză

DREN s.n. 1. Conductă subterană pentru colectarea și evacuarea apei de pe un teren mlăștinos. ♦ Strat pietros care căptușește spatele unui zid de sprijin, o boltă etc., destinat să colecteze apa de infiltrație. 2. Tub, meșă de tifon prin care se scurge puroiul sau lichidul dintr-o rană. [< fr., engl. drain].

DRENÁ vb. I. tr. 1. A usca prin drenuri un teren mlăștinos. 2. A scurge puroiul dintr-o rană printr-un dren. [< fr. drainer].

DREN s. n. 1. conductă subterană pentru colectarea și evacuarea apei de pe un teren mlăștinos. 2. strat pietros care căptușește spatele unui zid de sprijin, o boltă etc., destinat să colecteze apa de infiltrație. 3. conductă de oțel montată de-a lungul unei nave, pe fund, servind la colectarea apei drenate din santinele acesteia. 4. tub, meșă de tifon prin care se scurge puroiul sau lichidul dintr-o rană. (< fr. drain)

Intrare: dren
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dren drenul
plural drenuri drenurile
genitiv-dativ singular dren drenului
plural drenuri drenurilor
vocativ singular
plural
drenă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dre drena
plural drene drenele
genitiv-dativ singular drene drenei
plural drene drenelor
vocativ singular
plural
Intrare: drena
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) drena drenare drenat drenând singular plural
drenea drenați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) drenez (să) drenez drenam drenai drenasem
a II-a (tu) drenezi (să) drenezi drenai drenași drenaseși
a III-a (el, ea) drenea (să) dreneze drena drenă drenase
plural I (noi) drenăm (să) drenăm drenam drenarăm drenaserăm, drenasem*
a II-a (voi) drenați (să) drenați drenați drenarăți drenaserăți, drenaseți*
a III-a (ei, ele) drenea (să) dreneze drenau drena drenaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)