DRAMATIC, -Ă, dramatici, -e, adj. 1. Cu privire la dramă, care ține de dramă sau de teatru în genere. Am publicat... fantazia dramatică «Rița-Crăița». GALACTION, O. I 32. Negruzzi și Alecsandri l-au observat [ridicolul] și l-au redat în opere dramatice. IBRĂILEANU, SP. CR. 108. Drama «Răzvan-vodă»... un început de clasicism în literatura dramatică. MACEDONSKI, O. IV 23. ◊ Artă dramatică = dramaturgie (2). Nu cunoșteau nici rudimentele artei dramatice. NEGRUZZI, S. I 343. Genul dramatic = gen literar care cuprinde opere scrise pentru a fi reprezentate pe scenă. Cronică dramatică = critică referitoare la o reprezentație teatrală. Aveam să scriu eu însumi cronica dramatică. CAMIL PETRESCU, T. III 490. Tenor dramatic v. tenor. 2. Fig. (Despre întîmplări, împrejurări, situații, momente etc.) Bogat în contraste și în conflicte; zguduitor, impresionant, mișcător, emoționant. Marea... e ținta îndepărtată a acestui dramatic început de călătorie. BOGZA, C. O. 65. Acest vers este de o frumusețe... care provine de la ruperea cezurii... cerută în asemenea situațiune dramatică. MACEDONSKI, O. IV 70. ◊ (Adverbial) Mitică... vorbește dramatic ca să sublinieze importanța [celor spuse]. CAMIL PETRESCU, T. I 391. ◊ (Substantivat, n.) Dramaticul unei asemenea existențe nu l-a simțit și nu l-a redat nimene la noi. IBRĂILEANU, SP. CR. 143.