opțiuni
  • info

2 intrări

16 definiții

din care

Explicative DEX

DRAGOR, (1) dragori, s. m., (2) dragoare, s. n. 1. S. m. Muncitor care manevrează comenzile unei drage (1). 2. S. n. Navă de luptă special amenajată pentru îndepărtarea minelor marine. – Din fr. dragueur.

DRAGOR, (1) dragori, s. m., (2) dragoare, s. n. 1. S. m. Muncitor care manevrează comenzile unei drage (1). 2. S. n. Navă de luptă special amenajată pentru îndepărtarea minelor marine. – Din fr. dragueur.

dragor [At: LTR2 / Pl: ~i sm, ~oare sn / E: fr dragueur] 1 sm Muncitor care manevrează comenzile unei drage (1). 2 sn Navă de luptă special amenajată pentru îndepărtarea minelor (acustice, magnetice sau mecanice) depuse într-o anumită regiune a mării sau a unui fluviu.

DRAGOR1, dragori, s. m. Muncitor care manevrează comenzile unei drage.

DRAGOR2, dragoare, s. n. Navă de luptă întrebuințată pentru îndepărtarea minelor din zonele (maritime sau fluviale) minate.

DRAGOR s.m. Muncitor care conduce o dragă. [Cf. fr. dragueur].

DRAGOR s.n. 1. Navă mică de luptă folosită la deminare. 2. Avion sau hidroavion special amenajat pentru dragarea minelor marine magnetice. [Pl. -oare. / cf. fr. dragueur].

DRAGOR I. s. m. muncitor care conduce o dragă. II. s. n. navă militară cu pescaj redus sau (hidro)avion special pentru dragarea minelor marine magnetice. (< fr. dragueur)

dragor s. n. 1974 (mar.) Navă specializată în căutarea și ridicarea minelor submarine v. portelicopter (din fr. dragueur; DTP, LTR; DEX, DN3)

DRAGOR1 ~i m. Mecanic pe o dragă. /<fr. dragueur

DRAGOR2 ~oare n. Navă maritimă înzestrată cu o dragă pentru deminarea căilor navigabile. /<fr. dragueur

Ortografice DOOM

dragor1 (navă) s. n., pl. dragoare

dragor2 (persoană) s. m., pl. dragori

dragor1 (persoană) s. m., pl. dragori

dragor2 (navă) s. n., pl. dragoare

dragor (navă) s. n., pl. dragoare

dragor (persoană) s. m., pl. dragori

Intrare: dragor (navă)
dragor2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dragor
  • dragorul
  • dragoru‑
plural
  • dragoare
  • dragoarele
genitiv-dativ singular
  • dragor
  • dragorului
plural
  • dragoare
  • dragoarelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: dragor (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dragor
  • dragorul
  • dragoru‑
plural
  • dragori
  • dragorii
genitiv-dativ singular
  • dragor
  • dragorului
plural
  • dragori
  • dragorilor
vocativ singular
  • dragorule
plural
  • dragorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dragor, dragoaresubstantiv neutru

  • 1. Navă de luptă special amenajată pentru îndepărtarea minelor marine. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN DCR2
  • 2. Avion sau hidroavion special amenajat pentru dragarea minelor marine magnetice. DN
etimologie:

dragor, dragorisubstantiv masculin

  • 1. Muncitor care manevrează comenzile unei drage. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.