2 intrări

15 definiții

dragór [At: LTR2 / Pl: ~i sm, ~oáre sn / E: fr dragueur] 1 sm Muncitor care manevrează comenzile unei drage (1). 2 sn Navă de luptă special amenajată pentru îndepărtarea minelor (acustice, magnetice sau mecanice) depuse într-o anumită regiune a mării sau a unui fluviu.

DRAGÓR, (1) dragori, s. m., (2) dragoare, s. n. 1. S. m. Muncitor care manevrează comenzile unei drage (1). 2. S. n. Navă de luptă special amenajată pentru îndepărtarea minelor marine. – Din fr. dragueur.

DRAGÓR, (1) dragori, s. m., (2) dragoare, s. n. 1. S. m. Muncitor care manevrează comenzile unei drage (1). 2. S. n. Navă de luptă special amenajată pentru îndepărtarea minelor marine. – Din fr. dragueur.

DRAGÓR2, dragoare, s. n. Navă de luptă întrebuințată pentru îndepărtarea minelor din zonele (maritime sau fluviale) minate.

DRAGÓR1, dragori, s. m. Muncitor care manevrează comenzile unei drage.

dragór1 (persoană) s. m., pl. dragóri

dragór2 (navă) s. n., pl. dragoáre

dragór (navă) s. n., pl. dragoáre

dragór (persoană) s. m., pl. dragóri

DRAGÓR s.n. 1. Navă mică de luptă folosită la deminare. 2. Avion sau hidroavion special amenajat pentru dragarea minelor marine magnetice. [Pl. -oare. / cf. fr. dragueur].

DRAGÓR s.m. Muncitor care conduce o dragă. [Cf. fr. dragueur].

DRAGÓR I. s. m. muncitor care conduce o dragă. II. s. n. navă militară cu pescaj redus sau (hidro)avion special pentru dragarea minelor marine magnetice. (< fr. dragueur)

DRAGÓR2 ~oáre n. Navă maritimă înzestrată cu o dragă pentru deminarea căilor navigabile. /<fr. dragueur

DRAGÓR1 ~i m. Mecanic pe o dragă. /<fr. dragueur


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

dragór s. n. 1974 (mar.) Navă specializată în căutarea și ridicarea minelor submarine v. portelicopter (din fr. dragueur; DTP, LTR; DEX, DN3)

Intrare: dragor (persoană; -i)
dragor (persoană; -i) substantiv masculin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dragor dragorul
plural dragori dragorii
genitiv-dativ singular dragor dragorului
plural dragori dragorilor
vocativ singular
plural
Intrare: dragor (navă; -oare)
dragor (navă; -oare) substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dragor dragorul
plural dragoare dragoarele
genitiv-dativ singular dragor dragorului
plural dragoare dragoarelor
vocativ singular
plural