9 definiții pentru dragobete

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dragobete sms [At: (a. 1774) IORGA, S. D. XIII, 75 / V: (reg) br~, bragove~, drăg~, gabrove~ / E: vsl главобрѣтєниє] 1 (Pop; șîs ~ cap de primăvară) Sărbătoare religioasă ținută la 24 februarie. 2 Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul. 3 (În credințele populare; șîs ~ cap de primăvară, ~ cap de vară) Numele zilei de 1 sau 3 martie când fetele adună apă de zăpadă cu care se spală apoi tot anul ca să fie frumoase și iubite. 4 (Ent; reg) Repede (Cicindela campestris).

dragobete m. numele zilei de 1 Martie când se face apa de dragoste: Dragobete cap de primăvară. Credințele poporului reprezintă pe Dragobete ca pe un flăcău iubitor, care umblă prin păduri după fetele și femeile ce profanează, lucrând, ziua-i consacrată. [Formă oltenească din Dragu (cf. brabete = vrabie)].

dragobéte m. (slav). Sud. Un sfînt serbat de popor la 3 Martie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

Dragobete s. m.1. (Olt.) Nume dat fiului Babei Dochia, personaj mitic născocit de fantezia populară. – 2. Sărbătoare populară de la 3 martie, considerată sărbătoarea păsărilor. Origine incertă. Pare a proveni din sb. drugobrat „cumnat”.

Intrare: dragobete
substantiv masculin (M46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dragobete
  • dragobetele
plural
genitiv-dativ singular
  • dragobete
  • dragobetelui
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • drăgobete
  • drăgobetele
plural
genitiv-dativ singular
  • drăgobete
  • drăgobetelui
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gabrovete
  • gabrovetele
plural
genitiv-dativ singular
  • gabrovete
  • gabrovetelui
plural
vocativ singular
plural