2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

drăgan1 sm [At: MANOLACHE DRĂGHICI, I. 71/5 / V: ~t / Pl: ~i / E: ger Dragant] Plantă erbacee care se folosește în medicina populară (Centaurea banatica).

DRĂGAN, drăgani, s. m. (Mil.; învechit și arhaizant) Dragon. Coconii puseră piciorul pe pămînt, zvîrlind drăganilor frîiele. SADOVEANU, Z. C. 93. Drăganii aduseră caii scăpați. id. ib. 150.

DRĂGAN, drăgani, s. m. (Înv. și arh.) Dragon2 (I).Pol. dragan.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

drăgan (drăgani), s. m. – Adragant. Germ. Dragant, prin intermediul pol. dragant (Tiktin). Înv.

drăgan (drăgani), s. m. – Dragon, soldat. – Var. dragon. Pol. dragan, dragon, din fr. dragon, germ. Dragoner; var., direct din fr. Sec. XVII. – Der. drăgănesc, adj. (relativ la dragoni); drăgănime, s. f. (trupă de dragoni); dragonă, s. f. (șiret cu care se prinde mînerul sabiei), din fr. dragonne.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

DRAGÁNT s.m. Compoziție din zahăr farin, gelatină, amidon și coloranți alimentari, utilizată pentru confecționarea pieselor de decor în cofetărie; var. tragant; după rețeta originală, această pastă se confecționează cu adaos de gumă adragant (< fr. gomme adragante) sau cu adaos de tragacant (germ. Tragant).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DRĂGAN, Aurel (n. 1938, sat Hunia, jud. Dolj), voleibalist român. Component al echipei României, campioană europeană (1963), medaliată cu argint la campionatele mondiale (1966) și al echipei „Rapid”, câștigătoarea Cupei Campionilor Europeni (1961, 1963 și 1965).

DRĂGAN, Constantin Iosif (1917-2008, n. Lugoj), jurist, economist și publicist român. Stabilit în Italia. Lucrări de management și marketing („Metodi di ricerche di mercato sul petrolio”), de istorie („Noi tracii”); memorialistică („Prin Europa”).

DRĂGAN, Dida (n. 1947, Găești), interpretă română de muzică ușoară. Stil pregnant, inconfundabil, voce expresivă.

DRĂGAN, Gleb (n. 1920, Tatar Copceag, Basarabia), inginer român. M. coresp. al Acad. (1991), prof. univ. la București. Studii și cercetări asupra supratensiunilor, descărcărilor corona. Lucrări privind calculul regimurilor tranzitorii pentru diferite circuite electrice și metodele probabilistice de analiză a unor regimuri tranzitorii.

DRĂGAN, Mircea (n. 1932, Gura Ocniței, jud. Dâmbovița), regizor român de film. Prof. univ. la București. Predilecție pentru ecranizări și evocări istorice („Neamul Șoimăreștilor”, „Columna”, „Ștefan cel Mare. Vaslui 1475”). Alte filme: „Seria B.D.”, „Explozia”, „Cuibul salamandrelor”.

Intrare: dragant
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dragant
  • dragantul
  • dragantu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • dragant
  • dragantului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: drăgan
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • drăgan
  • drăganul
  • drăganu‑
plural
  • drăgani
  • drăganii
genitiv-dativ singular
  • drăgan
  • drăganului
plural
  • drăgani
  • drăganilor
vocativ singular
plural
drăgant
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

drăgan, drăganisubstantiv masculin

    • format_quote Coconii puseră piciorul pe pămînt, zvîrlind drăganilor frîiele. SADOVEANU, Z. C. 93. DLRLC
    • format_quote Drăganii aduseră caii scăpați. SADOVEANU, Z. C. 150. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.