drăgan (drăgani), s. m. – Dragon, soldat. – Var. dragon. Pol. dragan, dragon, din fr. dragon, germ. Dragoner; var., direct din fr. Sec. XVII. – Der. drăgănesc, adj. (relativ la dragoni); drăgănime, s. f. (trupă de dragoni); dragonă, s. f. (șiret cu care se prinde mînerul sabiei), din fr. dragonne.