5 definiții pentru doxograf


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

doxográf sm [At: DER / Pl: ~i / E: fr doxographe] Autor în Grecia antică, care spicuia părerile filozofice și le expunea pe probleme. modificată

DOXOGRÁF s.m. (În Grecia antică) Autor care spicuia părerile filozofilor, expunându-le pe probleme. [< fr. doxographe, cf. gr. doxa – părere, graphein – a scrie].

DOXOGRÁF s. m. (în Grecia antică) autor care spicuia părerile filozofilor, expunându-le pe probleme. (< fr. doxographe)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

DOXO- „opinie, părere, glorie, credință”. ◊ gr. doxa „părere, glorie, doctrină” > fr. doxo-, germ. id. > rom. doxo-.~graf (v. -graf), s. m., (în Grecia antică) autor care culegea părerile filozofilor și le expunea pe probleme; ~logie (v. -logie1), s. f., cîntare liturgică închinată Sfintei Treimi; ~metrie (v. -metrie1), s. f., sistem de determinare și măsurare statistică a opiniei publice în legătură cu o anumită chestiune.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DOXOGRÁF (< fr. {i}; {s} gr. doxa „părere, doctrină” + grapho „a scrie”) s. m. (În Grecia antică) Autor specializat în culegerea și expunerea sistematică a opiniilor filozofilor (ex. Aetius, sec. 2; Stobeu, sec. 5).

Intrare: doxograf
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • doxograf
  • doxograful
  • doxografu‑
plural
  • doxografi
  • doxografii
genitiv-dativ singular
  • doxograf
  • doxografului
plural
  • doxografi
  • doxografilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)