DOUĂZECI num. card. Numărul care, în numărătoare, are locul între nouăsprezece și douăzeci și unu. Zece și cu zece fac douăzeci. ◊ (Adjectival) Peste douăzeci de baionete i se apropiară de piept. CAMILAR, N. I 72. La Rîmnic n-am mai fost de zece ani, la Pitești de douăzeci. GALACTION, O. I 64. Olga Postelnicu avea douăzeci de ani. REBREANU, R. I 56. ♦ (Cu valoare de num. ord.) Al douăzecilea. Pagina douăzeci.