7 definiții pentru donativ donativum


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

donativ sn [At: HELIADE, PARALELISM, I, 65/2 / V: ~um / Pl: ~uri / E: lat donativum] (Înv) 1 Dar2 făcut de împărații sau generalii romani soldaților. 2 (Pex) Dar2.

DONATÍV s. n. dar în bani acordat soldaților de împărații romani, la urcarea lor pe tron. (< lat. donativum)

* donatív n., pl. e (lat. donativum). La Romanĭ, dar făcut de împărat orĭ de general soldaților.

DONATÍVUM s.n. (Ist.) Dar în bani acordat soldaților de împărații romani la urcarea lor pe tron. [< lat. donativum].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: donativ
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • donativ
  • donativul
  • donativu‑
plural
  • donative
  • donativele
genitiv-dativ singular
  • donativ
  • donativului
plural
  • donative
  • donativelor
vocativ singular
plural
donativum substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • donativum
  • donativumul
  • donativumu‑
plural
  • donativumuri
  • donativumurile
genitiv-dativ singular
  • donativum
  • donativumului
plural
  • donativumuri
  • donativumurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)