7 definiții pentru doinișoară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DOINIȘOÁRĂ, doinișoare, s. f. Doiniță. – Doină + suf. -ișoară.

DOINIȘOÁRĂ, doinișoare, s. f. Doiniță. – Doină + suf. -ișoară.

doinișoáră sf [At: MARIAN, Î. 218 / Pl: ~re / E: doină + -ișoară] 1-2 (Reg; șhp) Doiniță (1-2).

DOINIȘOÁRĂ, doinișoare, s. f. Doiniță. De cînd am ajuns voinic, Eu cu doina mă plătesc De bir și de boieresc; Tot cu doinișoara mea De podveadă, de belea. TEODORESCU, P. P. 276. – Pronunțat: doi-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

doinișoáră s. f., g.-d. art. doinișoárei; pl. doinișoáre

doinișoáră s. f. (sil. doi-), g.-d. art. doinișoárei; pl. doinișoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: doinișoară
doinișoară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • doinișoa
  • doinișoara
plural
  • doinișoare
  • doinișoarele
genitiv-dativ singular
  • doinișoare
  • doinișoarei
plural
  • doinișoare
  • doinișoarelor
vocativ singular
plural

doinișoară

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • De cînd am ajuns voinic, Eu cu doina mă plătesc De bir și de boieresc; Tot cu doinișoara mea De podveadă, de belea. TEODORESCU, P. P. 276.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Doină + sufix -ișoară.
    surse: DEX '98 DEX '09