DOCTORIE, doctorii, s. f. Medicament prescris de doctor; leac. Dar poate pînă în primăvară să se facă bine cu doctoria pe care și-o aduce. SADOVEANU, P. M. 192. [Radu] aducîndu-și aminte, cum ți-ai aduce aminte de o doctorie neplăcută, vorbește mai repede. CAMIL PETRESCU T. II 105. Sonia... turnă doctoria în lingură. C. PETRESCU, C. V. 218. – Variantă: (învechit și popular) doftorie (SADOVEANU, D. P. 11, HOGAȘ, DR. II 96) s. f.