3 intrări

5 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

Dochia f. V. Baba și Evdochia: vi- sez la basmul vechiu al zinei Dochii EM.

Baba-Dochia f. 1. ființă mitică care ar fi fost pricina zilelor nestatornice și vijelioase dela începutul lui Martie: Baba-Dochia este cap de primăvară; 2. piatră înaltă înconjurată de mai multe pietroaie pe muntele Ceahlău (reprezentațiune plastică a legendei despre Baba-Dochia).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

DOCHIA (BABA DOCHIA) (în mitologia românească), semidivinitate meteorologică. După mitul principal, D. era o bătrână care a plecat cu oile la munte îmbrăcată în nouă cojoace. Vremea încălzindu-se, ea și-a lepădat în fiecare zi câte un cojoc, dar în ultima zi un îngheț brusc a transformat-o în stană de piatră împreună cu turma. În concepția populară, cele nouă zile, numite Zilele Babei sau Babele (corespunzând perioadei 1-9 martie) sunt capricioase și fac trecerea de la iarnă la primăvară.

Doch/e, -ie, -ia v. Evdochia I 13, 16.

Cojoacele babei Dochia – Fantezia poporului, între atîtea alte personaje legendare, a creat-o și pe baba Dochia. Povestea spune că pe la sfîrșitul lui Faur, baba a plecat cu oițele la munte. Un flăcău, anume Martie, a încercat s-o oprească, vestind-o că mai bîntuie iarna. Dar baba Dochia i-a răspuns că nu se teme, fiindcă poartă nouă cojoace. Atunci Martie i-a cerut lui Faur să-i împrumute cîteva zile și, pornind ploi amestecate cu ninsoare, a silit-o pe Dochia să lepede în fiecare zi alt cojoc muiat de apă. La urmă, rămasă lără cojoc, a înghețat pe vîrful unui munte, unde se vede o piatră mare cu 9 pietre mai mici alături (reprezentindu-i pe cei 9 feciori ai săi). E stînca ce poartă numele Dochia de pe Ceahlău. De atunci, primele nouă zile din luna martie se numesc „zilele babei”, cînd, după legenda poporului, Dochia își scutură cojoacele și timpul e mereu schimbător. Abia cînd baba aceasta capricioasă a plecat din calendar, atunci – cum spune Alecsandri – „S-a dus zăpada albă de pe întinsul țării,/ S-au dus zilele babei și nopțile vegherii”. În sonetul Afară-i toamnă, Eminescu spune: „… cînd afară-i sloată... visez la basmul vechi al zînei Dochii”. FOL.

Intrare: dochia
dochia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Dochia
Dochia nume propriu
nume propriu (I3)
  • Dochia
Intrare: Baba-Dochia
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Baba-Dochia
plural
genitiv-dativ singular
  • Babei-Dochia
plural
vocativ singular
plural