9 definiții pentru doberman
Explicative DEX
DOBERMAN, dobermani, s. m. Rasă de câini de talie mijlocie, cu părul scurt și lucios, de culoare neagră, maro sau gri. – Din germ. Dobermann.
DOBERMAN, dobermani, s. m. Rasă de câini de talie mijlocie, cu părul scurt și lucios, de culoare neagră, maro sau gri. – Din germ. Dobermann.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
doberman sm [At: ENC. VET. / Pl: ~i / E: eg doberman, ger Doberman] 1 Rasă de câini de talie mare, cu păr scurt și lucios, negru, maro sau gri. 2 Câine din rasa doberman (1).[1] modificată
- În original, cuv. fără acc. — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DOBERMAN s.m. Rasă de cîini de talie mare, cu păr scurt, negru, maro sau gri-albăstrui cu pete roșcate, originar din Germania. [< engl. doberman, cf. Doberman – cel care a crescut pentru prima dată astfel de cîini].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DOBERMAN s. m. rasă de câini de pază și de companie, de talie mare, cu păr scurt, negru, maro sau gri-albăstrui, originar din Germania. (< germ. Dobermann)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DOBERMAN ~i m. 1) Rasă de câini de talie mijlocie, cu părul scurt și lucios, de culoare neagră, maro sau gri. 2) Câine din această rasă. /<germ. Dobermann
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
doberman s. m., pl. dobermani
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
doberman s. m., pl. dobermani
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
doberman s. m., pl. dobermani
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Enciclopedice
DÓBERMAN (< germ.) s. m. Rasă de câini originară din Thuringia, de talie mijlocie (60-70 cm, 20-26 kg), cu corp musculos, păr scurt, negru, gri-albăstrui, maro-închis, cu nuanțe distinct localizate ruginii; inteligent, viguros, rapid, excelent pentru pază, companie, apărare.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
doberman, dobermanisubstantiv masculin
- 1. Rasă de câini de talie mijlocie, cu părul scurt și lucios, de culoare neagră, maro sau gri. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- Dobermann DEX '09 DEX '98 MDN '00