doască sf [At: AGÂRBICEANU, A. 53 / V: doscă, ~așcă / Pl: ~aște, ~sce / E: vsl доска] 1 (Pop) Scândură. 2 (Pop; îs) Gard de doaște Gard de scânduri. 3 (Reg) Șiță. 4 (Înv) Copertă de carte din lemn învelit în piele. 5 (Reg) Copertă de carte. 6 (Înv; îe) Din ~-n ~ De la un capăt la altul Si: din scoarță-n scoarță. 7 (Reg) Perete subțire. 8 (Reg) Vas ca un blid, făcut din coajă de dovleac. 9 (Reg; îf doscă) Tocător. 10 (Reg) Stavilă (la moară). 11 (Reg) Scândură plană pe o parte și convexă pe cealaltă, tăiată de la marginea unui buștean. 12 (Reg) Bucată mare de lemn uscat, de trunchi despicat din tulpina unui copac. modificată