DÍXIE s. n. (Muz.) Dixieland. [Pr.: dixi] – Din engl. Dixie, fr. dixie.

dixie sn [At: DEX² / P: dicsi / E: eg Dixie, fr dixie] (Muz) 1-2 Dixieland (1-2).

DÍXIE s. n. (Muz.) Dixieland. [Pr.: dicsi] – Din fr. dixie, engl. Dixie.

DÍXIE s.n. v. dixieland.

DÍXIELAND, dixielanduri, s. n. Stil ritmat, bazat pe alămuri, în jazzul american; manieră de interpretare în acest stil. [Pr.: díxilend] – Din engl. dixieland.

díxieland sn [At: DEX² / P: dícsielend / Pl: ~uri / E: eg dixieland] (Muz) 1 Stil ritmat, bazat pe alămuri, în jazul american Si: dixie (1). 2 Manieră de interpretare în dixieland (1) Si: dixie (2). modificată

DÍXIELAND s. n. Stil ritmat, bazat pe alămuri, în jazul american; manieră de interpretare în acest stil. [Pr.: dicsilend] – Din engl. dixieland.

DÍXIELAND s.n. Prelucrarea de către muzicienii albi a stilului de jaz negru din New Orleans. [Pron. dixilen, var. dixie s.n. / < americ. dixieland, cf. „țara Dixie”, poreclă dată statelor sudice din S.U.A.].^[1] modificată

DIXIELAND [pr.: díxilend] n. 1) Stil de muzică ritmat în care predomină alămurile. 2) Manieră de interpretare în acest stil. /Cuv. engl.

!díxie (angl.) [ie pron. i] (-xie) s. n.

dixie/díxieland s. n. [xie pron. xi, land pron. lend]

!díxieland (angl.) [pron. díxilend] (-xie-) s. n., pl. díxielanduri

dixieland (Dixie) ([’diksilænd]), stil de jazz* născut în jurul anului 1900, în zona sudică a S.U.A., stil în care se practică improvizația* colectivă pe trei voci (2) (cornet*, cl., trb.) ♦ Critica fr. desemnează prin D. maniera interpretării de către muzicienii albi ai stilului „New Orleans”* practicat de negri.

ORIGINAL DIXIELAND JASS BAND, grup american de jaz. Alcătuit numai din muzicieni albi, s-a constituit în 1913, la New Orleans. În 1917 a scos primul disc din istoria jazului (înregistrare de gramofon).