2 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIVULGÁRE, divulgări, s. f. Faptul de a divulga.V. divulga.

DIVULGÁRE, divulgări, s. f. Faptul de a divulga.V. divulga.

divulgare sf [At: DDRF / Pl: ~gări / E: divulga] 1 Demascare. 2 (Spc) Transmitere a unor secrete de stat unor persoane neîndreptățite să le cunoască.

DIVULGÁRE, divulgări, s. f. Faptul de a divulga.

DIVULGÁRE s.f. Acțiunea de a divulga și rezultatul ei; dare în vileag. [< divulga].

DIVULGÁ, divúlg, vb. I. Tranz. A dezvălui o taină; a da în vileag ceva ascuns. ♦ Spec. A transmite secrete de stat, economice, profesionale unei persoane neîndreptățite să le cunoască, constituind o infracțiune. – Din fr. divulguer, lat. divulgare.

divulga vt [At: PROT. – POP., N. D. / V: (înv) ~risí / Pzi: divúlg / E: fr divulguer, lat divulgare] 1 A face ca o taină să fie cunoscută de cineva sau de multă lume Si: a destăinui, a demasca. 2 (Spc) A transmite secrete de stat unei persoane neîndreptățite să le cunoască. modificată

DIVULGÁ, divúlg, vb. I. Tranz. A face ca o taină să fie cunoscută de cineva sau de multă lume; a da în vileag, a da pe față. ♦ Spec. A transmite secrete de stat unei persoane neîndreptățite să le cunoască. – Din fr. divulguer, lat. divulgare.

DIVULGÁ, divúlg, vb. I. Tranz. A face ca o taină să fie cunoscută de toată lumea; a da în vileag, a da pe față. Acești colegi te-au demascat din clipa în care au descoperit că divulgi secretele consiliilor. CAMIL PETRESCU, T. II 588. Un amănunt pe care meșterul... îl uitase sau se încăpățînase să nu-l divulge. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 361.

DIVULGÁ vb. I. tr. A da în vileag, a trăda, a face cunoscut (un secret, ceva ce nu știe nimeni). [P.i. divúlg. / < fr. divulguer, it., lat. divulgare].

DIVULGÁ vb. tr. a da în vileag, a trăda, a face cunoscut (un secret). (< fr. divulguer, lat. divulgare)

A DIVULGÁ divúlg tranz. (taine, secrete) A aduce la cunoștința generală; a destăinui; a dezvălui. /<fr. divulguer, lat. divulgare

* divúlg, a -á v. tr. (lat. divulgare, d. vulgus, popor). Spun publiculuĭ un secret, destăĭnuĭesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

divulgáre s. f., g.-d. art. divulgắrii; pl. divulgắri

divulgáre s. f., g.-d. art. divulgării; pl. divulgări

divulgá (a ~) vb., ind. prez. 3 divúlgă

divulgá vb., ind. prez. 1 sg. divúlg, 3 sg. și pl. divúlgă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DIVULGÁRE s. 1. v. destăinuire. 2. deconspirare, destăinuire, dezvăluire. (~ tuturor complicilor.)

DIVULGARE s. destăinuire, dezvăluire, împărtășire, încredințare, mărturisire, revelare, spovedire. (~ unui secret.)

DIVULGÁ vb. 1. v. destăinui. 2. a deconspira, a destăinui, a dezvălui. (A ~ întreaga afacere.)

arată toate definițiile

Intrare: divulgare
divulgare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • divulgare
  • divulgarea
plural
  • divulgări
  • divulgările
genitiv-dativ singular
  • divulgări
  • divulgării
plural
  • divulgări
  • divulgărilor
vocativ singular
plural
Intrare: divulga
verb (VT13)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • divulga
  • divulgare
  • divulgat
  • divulgatu‑
  • divulgând
  • divulgându‑
singular plural
  • divulgă
  • divulgați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • divulg
(să)
  • divulg
  • divulgam
  • divulgai
  • divulgasem
a II-a (tu)
  • divulgi
(să)
  • divulgi
  • divulgai
  • divulgași
  • divulgaseși
a III-a (el, ea)
  • divulgă
(să)
  • divulge
  • divulga
  • divulgă
  • divulgase
plural I (noi)
  • divulgăm
(să)
  • divulgăm
  • divulgam
  • divulgarăm
  • divulgaserăm
  • divulgasem
a II-a (voi)
  • divulgați
(să)
  • divulgați
  • divulgați
  • divulgarăți
  • divulgaserăți
  • divulgaseți
a III-a (ei, ele)
  • divulgă
(să)
  • divulge
  • divulgau
  • divulga
  • divulgaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

divulgare

  • 1. Faptul de a divulga.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie:

  • vezi divulga
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

divulga

  • 1. A dezvălui o taină; a da în vileag ceva ascuns.
    exemple
    • Acești colegi te-au demascat din clipa în care au descoperit că divulgi secretele consiliilor. CAMIL PETRESCU, T. II 588.
      surse: DLRLC
    • Un amănunt pe care meșterul... îl uitase sau se încăpățînase să nu-l divulge. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 361.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin specializare A transmite secrete de stat, economice, profesionale unei persoane neîndreptățite să le cunoască, constituind o infracțiune.
      surse: DEX '09

etimologie: