divizibilitate sf [At: PROT. – POP., N. D. / Pl: ~tăți / E: fr divisibilité, it divizibilitá] 1 Însușirea de a putea fi împărțit în grupuri, categorii, clase etc. 2 (Mat) Proprietate a două numere întregi, a două polinoame etc. de a se împărți exact (fară rest) între ele.