Definiția cu ID-ul 908975:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DIVICTAR, divictari, s. m. (Învechit) Boiernaș de curte care se îngrijea de cele trebuincioase domnitorului pentru scris; purtătorul călimării domnești. Cîteva sute de boieri mici, fără barbă, ziși starea a doua și a treia, între care se prenumărau... divictaru... stolnici, șătrari. GHICA, S. XIV.