Definiția cu ID-ul 1069758:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

divictár sm [At: GHEORGACHI, LET. III, 293/18 / V: (înv) ~iu, devi~ / E: tc divitdar] (Tcî) 1 Titlu dat boierului care se îngrijea de obiectele necesare domnitorului pentru scris. 2 Purtătorul călimării domnești. 3 Persoană care avea titlu de divictar (2).