DIUREZĂ, diureze, s. f. Producere și eliminare a urinei; creștere a cantității de urină. [Pr.: di-u-] – Din fr. diurèse, lat. diuresis.

diureză sf [At: COSTINESCU / P: di-u~ / Pl: ~ze / E: fr diurèse] 1 Producere și eliminare a urinei. 2 Creștere a cantității de urină.

DIUREZĂ, diureze, s. f. Producere și eliminare a urinei; creșterea cantității de urină. [Pr.: di-u-] – Din fr. diurèse, lat. diuresis.

DIUREZĂ, diureze, s. f. Producere și eliminare de urină. – Pronunțat: di-u-.

DIUREZĂ s.f. Procesul de formare și de eliminare a urinei. ♦ Excreție abundentă de urină. [< fr. diurèse, cf. gr. dia – prin, ouron – urină].

DIUREZĂ s. f. 1. proces de formare și eliminare a urinei. 2. excreție abundentă de urină. (< fr. diurèse, lat. diuresis)

DIUREZĂ ~e f. 1) Proces fiziologic de producere și eliminare a urinei. 2) Secreție excesivă de urină. [Sil. di-u-] /<fr. diurés, lat. diuresis

diureză (desp. di-u-) s. f., g.-d. art. diurezei; pl. diureze

diureză (di-u-) s. f., g.-d. art. diurezei; pl. diureze

diureză s. f. (sil. di-u-), g.-d. art. diurezei; pl. diureze